”Încasările bugetare record din 2020-2021 nu au ajutat la creșterea economică. Nu știm unde s-au dus banii. Bodânzile sunt din ce în ce mai mari. PNRR-ul începe să dispară, pentru că au inventat creșterea economică anul trecut, se pierd 2 miliarde de euro, pentru că au zis că mai bine ne lăudăm noi că avem creștere economică mare, dar am încasat-o noi: minus două miliarde”, a spus Radu Soviani.
Potrivit estimărilor sale, ”în mod real, economia a crescut anul trecut cu 2 până la 3%, si nu cu două cifre cum aberau oficialii la jumatatea anului trecut. Restul, pana la 5,6% declarat de INS, este INFLATIE. Banii nu vor veni pe furăciuni, banii nu vor veni pe autostrăzi de 50-60 de milioane de euro pe kilometru. Eșec de piață în caz de supraveghere, eșec de piață în cazul pieței energiei, a subliniat analistul la B1TV.
Prognoză revizuită
Între timp, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creştere economică pentru acest an, faţă de 4,6% cât estima anterior, având în vedere şocul inflaţionist din ultimul trimestru al anului trecut şi valul 5 al pandemiei de coronavirus.
Instituţia subliniază, totodată, că nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina.
În România, scădere
Pe de altă parte, Oficiul European de Statistică a anunțat că producţia industrială a crescut cu 1,6% în zona euro şi cu 2,5% în Uniunea Europeană în decembrie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, iar Malta, Irlanda, Cehia, Germania, Franţa şi România au înregistrat cea mai semnificativă scădere.
Citește și Creşterea economică pentru 2022, mai MICĂ decât se estima. Noile cifre
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, au fost în Lituania (33,3%), Bulgaria (14,3%) şi Polonia (14,1%), iar cel mai semnificativ declin în Malta (minus 7,1%), Irlanda (minus 2,9%), Cehia (minus 2,1%), Germania (minus 1,8%), Franţa (minus 0,6%) şi România (minus 0,3%).
În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 8%, producţia de energie a urcat cu 6,1%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 3,2%, cea de bunuri intermediare cu 2,4%, în timp ce producţia de bunuri de capital a scăzut cu 0,8%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.