Experții spun că răcirea pasivă ar putea atenua o parte din presiune. Verile kuweitiene sunt opresive. Căldura toridă radiază din fiecare colț al orașului, făcând chiar și cele mai ușoare exerciții fizice chinuitoare. Asta dacă nu sunteți suficient de norocoși să trăiți într-o bulă cu aer condiționat. 

Cererea de spații răcite este în creștere

Criza climatică a făcut ca valurile de căldură să fie mai probabile și mai intense în întreaga lume. Chiar și în 2018, utilizarea aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor electrice a reprezentat 10% din consumul global de energie electrică, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Și asta deși aparatele de aer condiționat erau populare doar în câteva țări, precum Japonia și Statele Unite - unde peste 90% dintre gospodării dispun de ele - și erau disponibile doar pentru 8% dintre persoanele din cele mai calde zone ale lumii. 
 
Dar, pe măsură ce verile devin mai fierbinți, cererea de răcire a spațiilor crește vertiginos, în special în economiile emergente. Cererea de energie electrică ar putea mai mult decât să se tripleze până în 2050, folosind la fel de multă energie ca toată China și India în prezent doar pentru răcirea clădirilor.  

Pentru a ieși din această buclă, oamenii de știință indică strategiile de răcire pasivă care controlează temperatura folosind puțină sau deloc energie. 

"Răcirea pasivă este atât de promițătoare pentru că este mai puțin costisitoare, evită intensificarea efectelor insulei de căldură urbană, crește capacitatea de supraviețuire prin diminuarea dependenței de aerul condiționat", spune Alexandra Rempel, profesor asistent de design de mediu la Universitatea din Oregon, SUA. "De asemenea, reduce presiunea de pe rețeaua electrică".

Soluții simple pentru o răcire sporită 

În climatele mediteraneene, supraviețuirea la căldura extremă poate fi la fel de simplă ca deschiderea ferestrelor noaptea pentru a lăsa să intre aer rece și tragerea jaluzelelor atunci când soarele lovește fereastra în timpul zilei.  

Alexandra Rempel este autoarea unui studiu care a constatat că doar ventilația naturală și umbrirea pot scădea temperaturile interioare cu aproximativ 14 grade Celsius și pot reduce sarcina aparatelor de aer condiționat cu până la 80%. Studiul a făcut aceste simulări folosind date dintr-un val de căldură din 2021 care a ucis sute de persoane în regiunea Pacificului de Nort-Vest, cunoscută de obicei pentru vremea sa blândă.  

Vechile trucuri de răcire pot aduce o diferență semnificativă dacă sunt comunicate în mod corespunzător și facilitate, potrivit lui Rempel. Acest lucru arată că Pacificul de Nord-Vest, una dintre puținele regiuni din SUA în care aparatele de aer condiționat nu sunt încă omniprezente, poate evita adoptarea aerului condiționat sau cel puțin să îl reducă la minimum chiar și atunci când căldura extremă devine mai probabilă, a spus ea.

Proiectarea clădirilor pentru a fi mai eficiente din punct de vedere energetic 

Răcirea pasivă poate fi, de asemenea, integrată în proiectarea unei clădiri. Unele metode, cum ar fi ”prinderea” vântului în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, au împiedicat căldura timp de secole.

Aceste turnuri cu ferestre deschise sunt poziționate în partea superioară a clădirilor și, după cum sugerează și numele, sunt făcute pentru a "prinde" vântul. Ele direcționează aerul proaspăt în interior și împing aerul cald înapoi afară prin turn. Deși aceste sisteme tradiționale sunt în mare parte scoase din uz, modelele comerciale care folosesc aceeași tehnologie pot fi utilizate în clădirile moderne.

Alte caracteristici care contribuie la menținerea suportabilității clădirilor sunt dispozitivele de umbrire cu lamele care blochează soarele, geamurile duble care limitează cantitatea de căldură câștigată sau pierdută prin ferestre și fântânile cu apă care scad temperatura aerului prin răcire sau prin evaporare.  

Clădirile rezidențiale din Emiratele Arabe Unite și-ar putea reduce consumul anual de energie cu peste 20% prin utilizarea răcirii pasive, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Britanică din Dubai, care a analizat opt strategii. 

Academia de Științe a Californiei din San Francisco este un exemplu de clădire care a făcut din aerul condiționat o ultimă soluție. Cu acoperișul său verde izolator, cu lamele care se deschid și se închid pe parcursul zilei și cu un sistem de ventilație care folosește curenții naturali de aer, structura pune răcirea pasivă pe primul plan.

Cum rămâne cu exteriorul

Dar răcirea pasivă nu se referă doar la reducerea directă a temperaturilor din interior - ci și la reducerea temperaturilor de la suprafața clădirilor și a zonelor înconjurătoare. Pentru că nu este ușor să rămâi răcoros în junglele de beton cu puțină umbră. 

"Atunci când străzile și trotuarele sunt încălzite toată ziua, aceste materiale sunt o masă de stocare termică perfectă și continuă să emită căldură în mediul înconjurător toată noaptea", a spus Rempel. "Astfel, acest lucru elimină o parte din resursele de ventilație pe timp de noapte și face ca aparatele de aer condiționat să lucreze mai mult."

Soluția la acest lucru este simplă: mai mulți copaci, mai multă umbră. În Medellin, Columbia, autoritățile au plantat așa-numitele "coridoare verzi", pasaje cu vegetație care țin pietonii și bicicliștii departe de soarele direct. Acestea au contribuit la reducerea temperaturilor medii ale orașului cu 2 grade Celsius.  

Capitala Japoniei, Tokyo, a introdus, de asemenea, trotuare care rămân răcoroase cu un strat izolator. Iar în orașul tropical Singapore, vegetația densă de pe fațadele unor zgârie-nori le împiedică să se încălzească la fel de mult.

"Având cel puțin 10 metri de verdeață pe fațada clădirilor, puteți reduce temperatura la suprafață cu 5 grade Celsius", a declarat Ayu Sukma Adelia, arhitect la Cooling Singapore Research Project, pentru DW's Global 3000. 

Citește și: Cauza valurilor extreme de căldură din Europa. Mările dau în clocot

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.