Cea mai apropiată dată programată de lansare de la Centrul Spaţial Kourou este marţi, la ora locală 22:51, fereastra de oportunitate fiind disponibilă până la 4 septembrie, ''cu o probabilitate de lansare în perioada respectivă de peste 90%", după cum a precizat Arianespace.

Decolarea a fost programată iniţial la sfârşitul lunii martie, însă a fost amânată până în iunie din cauza crizei sanitare asociate pandemiei de coronavirus. În iunie, ''persistenţa vânturilor de altitudine în mod excepţional nefavorabile deasupra Centrului Spaţial din Guyana'' a condus la patru amânări succesive ale lansării.

Ce VÂRSTĂ are NUCLEUL Pământului

Acesta va fi primul zbor pentru lansatorul uşor după eşecul său din vara anului 2019, eveniment care a dus la distrugerea sa, ca măsură de precauţie.

Misiunea VV16 a Arianespace este inedită pentru europeni deoarece va efectua prima lansare partajată, în beneficiul mai multor clienţi (''rideshare''). Lansatorul uşor va plasa pe orbita joasă 53 de sateliţi pentru 21 de clienţi din 13 ţări diferite.

Acest tip de proiect, numit SSMS, ''permite lansarea simultană a mai multor sateliţi mici, a căror masă variază între 1 kg şi 500 kg, pentru a distribui costurile lansării între clienţi'', a explicat Centrul Naţional pentru Studii Spaţiale (CNES) într-un comunicat emis joi.

''Grupul'' este format din şapte sateliţi mici (cântărind între 15 şi 150 de kilograme), dar şi din 46 de nano-sateliţi, dintre care unii - de mărimea unei cutii de pantofi - nu cântăresc decât 300 de grame. Domeniile lor de aplicare variază, de la telecomunicaţii şi observarea Pământului până la studii ştiinţifice.

Printre aceştia se numără micul satelit Iris, al canadienilor de la GHGSat, dedicat monitorizării emisiilor de metan, dar şi nanosatelitul AMICal Sat, proiectat de studenţii de la Centrul Spaţial al Universităţii din Grenoble (CSUG), care cântăreşte 2,3 kg şi are dimensiunea a două cutii de lapte, cu misiunea de a fotografia aurorele boreale. "Studierea aurorelor boreale ne va permite să înţelegem mai bine interacţiunile dintre vântul solar şi atmosfera înaltă a Pământului, între 100 şi 300 de kilometri", a explicat pentru AFP Mathieu Barthélemy, directorul CSUG.

Stéphane Israël, preşedinte executiv al Arianespace, a subliniat în luna iunie că ''pentru prima dată, Europa va fi capabilă să ducă la îndeplinire o misiune cu câteva zeci de sateliţi la bord, ceea ce a fost deja realizat de alte lansatoare din lume'', cu precădere de compania americană SpaceX.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.