Guvernul lui Vladimir Putin s-a grăbit să adăuge 551,4 miliarde de ruble (9,5 miliarde de dolari) în Fondul său de rezervă de urgenţă, în condiţiile în care Kremlinul extinde măsurile de protecţie, în încercarea disperată de a-şi proteja economia de impactul sancţiunilor occidentale şi al acţiunilor sale în Ucraina, transmite Reuters.

O măsură menită să provină și eventuale revolte sociale care, dacă nu au dobândit încă o amploare amenințătoare, nu înseamnă că ele nu vor izbucni, la un moment dat, cu o furie imposibil de stăvilit. "Fondurile vor fi folosite în parte pentru a implementa măsuri menite să asigure stabilitatea dezvoltării economice în condiţiile restricţiilor externe", a informat Guvernul de la Moscova.

Fondurile provin din profiturile suplimentare generate de exporturile de gaze şi petrol rusesc, care aduc sute de milioane de dolari pe zi la buget, în pofida sancţiunilor occidentale. Anterior, Rusia direcţiona profiturile generate de exporturile de gaze şi petrol în Fondul său suveran de 198 miliarde de dolari, destinat finanţării marilor proiecte de infrastructură.

Dar Fondul de rezervă de urgenţă este mai flexibil, permiţând Guvernului să folosească banii pentru acoperirea deficitului, sprijinirea măsurilor sociale, cum ar fi recentele creşteri de pensii, şi să reacţioneze la criza economică. În acest fond Executivul a adăugat în mai 791,6 miliarde de ruble (13,56 miliarde de dolari).

Economia rusă se va contracta cu 15% anul acesta şi cu 3% în 2023, deoarece efectele sancţiunilor occidentale, al exodului companiilor, al "migraţiei creierelor" ruseşti şi al colapsului exporturilor vor şterge 15 ani de câştiguri economice, se arată într-un raport publicat de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.

În raportul privind situaţia economiei Rusiei în urma invadăii Ucrainei în 24 februarie, IIF nu se aşteaptă în următoarele luni la o încetare a focului şi apreciază că probabil sancţiunile vor fi extinse şi înăsprite.

Între timp, pe frontul din Ucraina, trupele ruse au avansat spre oraşul Bahmut (Artemivsk), cu atacuri ce par să aibă drept scop decuplarea oraşului Severodoneţk de liniile de aprovizionare, în timp ce lupte intense continuă în regiunea Donbas, potrivit armatei ucrainene.

"Inamicul avansează în direcţia Vozdvijenka-Rotî, are parţial succes, este fixat pe liniile ocupate", a informat Statul Major al armatei ucrainene în raportul său. Localităţile sunt situate la circa 10 km sud-vest de oraşul Bahmut. Din aceste localităţi, forţele ruse ar putea bombarda cu arme grele drumul care leagă Bahmut de Severodoneţk.

Citește și Economia Ucrainei a scăzut cu 15 la sută în primul trimestru din cauza războiului

Între timp, luptele din jurul oraşului Severodoneţk continuă, fără schimbări majore. Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse încearcă în continuare, "fără succes, să-şi impună controlul deplin asupra oraşului". Severodoneţk este unul dintre ultimele oraşe care stau în calea Rusiei pentru un control deplin asupra regiunii Donbas, din estul Ucrainei. Localizarea oraşului pe malul râului Doneţ constituie de asemenea un avantaj.

Regiunea Donbas este puternic industrializată şi controlul asupra ei i-ar permite Rusiei să creeze o legătură terestră cu Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. În direcţia oraşului Sloviansk, o altă ţintă strategică a operaţiunii militare ruse în Donbas, Rusia a concentrat trupe, "încercând să creeze condiţii pentru reluarea ofensivei", mai indică raportul citat.

Totodată, în ultimele 24 de ore forţele armate ucrainene au respins câteva atacuri în Doneţk şi Luhansk (Lugansk). Potrivit AFP, armata ucraineană a anunţat vineri că a lovit poziţii ruse în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, regiune aflată aproape în totalitate sub controlul forţelor ruse şi unde Moscova ar putea organiza în curând un referendum în vederea anexării acestui teritoriu la Rusia.

"Aviaţia noastră a lovit poziţii ruse, locuri unde se concentrează echipamente şi personal, şi depozite în jurul a cinci localităţi din regiunea Herson", a raportat Statul Major al armatei ucrainene. Aproape întreaga regiune Herson, inclusiv capitala regională, este ocupată de trupele ruse chiar din primele zile ale invaziei lansate pe 24 februarie.

Având ieşire atât la Marea Azov, cât şi la Marea Neagră, această regiune cu o suprafaţă de circa 28.000 de kilometri pătraţi număra peste un milion de locuitori înainte de război. Unul dintre negociatorii ruşi în conflictul din Ucraina a evocat pe 1 iunie viitoarea organizare a unui referendum în teritoriile ocupate de ruşi, în vederea anexării, referendum ce ar putea avea loc în iulie, proiect denunţat de Kiev. Rusia a organizat un referendum în Crimeea în 2014, înainte de a anexa peninsula.

Sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei au dus la "dezintegrarea totală a 30 de ani de investiţii", le-a spus jurnaliştilor Elina Ribakova, adjunctul economistului şef al IIF.

Deja Kremlinul a început să sprijine cele mai mari companii ale ţării, în încercarea de a atenua efectele crizei economice, care a dus la cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii 20 de ani şi la declinul câştigurilor gospodăriilor.

În mai, Guvernul a injectat patru miliarde de dolari în compania de căi ferate, cel mai mare angajator al ţării, şi s-a angajat să acorde 1,75 miliarde de dolari operatorului aerian de stat Aeroflot. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.