Din perspectiva unei analize de context, acest ciclu electoral se conturează ca unul al contrastelor economice, caracterizat de schimbări majore, de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii globale. Am asistat la o creștere accentuată a prețurilor, urmată de un recul al inflației, într-un tipar sinusoidal care a afectat direct puterea de cumpărare. Intervențiile fiscal-bugetare și monetare au fost diverse și inovative, fiind necesare pentru a tempera efectele economice negative, scrie Adrian Câciu în postarea sa. 

Crize multiple și intervenții complexe

Fostul ministru al Finanțelor subliniază, totodată, că este ”o perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanturilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina.

O perioadă în care indicatorii inflatie și putere de cumpărare au fost fluctuanti fiind influentati, în mare măsură, de factori externi și atenuati de masuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, este de părere Adrian Câciu.

În ceea ce privește inflația, ”este mult de povestit/analizat despre această perioadă, despre cauzele puseului inflaționist care oricum urma să se exprime urmare a măsurilor de relaxare cantitativă deja existente pe piețele monetare, dar care s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele prin însăsi schimbarea direcției de folosință a banilor in exces”. Astfel, valul de inflație a devenit previzibil, construit pe costuri și amplificat de inflația monetară.

Lecții din politica monetară

O altă lecție importantă pe care ministrul Fondurilor Europene o scoate în evidență a fost, în opinia sa,  întârzierea măsurilor de restricționare a lichidităților din partea băncilor centrale. Această întârziere a permis ca cele două tipuri de presiuni inflaționiste — cele costisitoare și cele monetare — să se suprapună, amplificând astfel inflația și diminuând perspectivele de creștere economică pe termen lung.

”Masurile de relaxare cantitativă aveau drept scop creșterea cererii agregate în toate economiile europene, care au avut creșteri anemice în perioada 2012-2020 (cu exceptia României și Irlandei) însă criza pandemică a făcut ca acești “easy-money’’ să fie folositi pentru susținerea ofertei agregate, ceea ce a făcut previzibil un val de inflație construit pe costuri, adăugat inflației monetare care era la fel de previzibilă.

Din punctul meu de vedere, măsurile de restricționare a lichidităților au venit tarziu din partea bancilor centrale și este o lectie pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor doua tipuri de presiuni nu a condus decat la construirea unui val de inflatie mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare și, respectiv în reducerea potențialul economic agregat de creștere din viitor”, explică Adrian Câciu.

Pe de altă parte, continuă el, lipsa unei solidarități monetare la nivel european și a unei intervenții centralizate a dus la creșterea costurilor suportate de bugetele statelor membre. Aceste deficite ridicate au accentuat la rândul lor presiunile inflaționiste, un fenomen resimțit puternic de statele din Europa de Est.

Inflație istorică și impactul asupra companiilor

Pentru generațiile născute după 2004, inflația de două cifre în România a fost un șoc. Vestul Europei nu a mai experimentat o inflație de acest tip din anii '70. Acest val inflaționist a fost o surpriză nu doar pentru populație, dar mai ales pentru companii, care s-au trezit confruntate cu creșteri semnificative ale dobânzilor și scăderea cererii, ceea ce a afectat direct puterea de cumpărare.

România a început pandemia cu o inflație de 2,6% în 2020. În 2021, aceasta s-a dublat la 5,1%, iar în 2022 a ajuns la un vârf de 13,8%. Din 2023, inflația a intrat pe un trend descendent, scăzând la 10,4% și ajungând la 5,4% în prezent, cu o prognoză de 4% pentru finalul lui 2024.

Strategie

În fața acestui val inflaționist, Partidul Social Democrat (PSD) a adoptat o strategie guvernamentală graduală, structurată în trei etape între 2022 și 2024. Fiecare an a avut o direcție specifică: anul 2022 a fost dedicat compensării pierderii puterii de cumpărare, anul 2023 a avut drept scop stabilizarea acesteia, iar 2024 este anul în care se urmărește creșterea puterii de cumpărare.

Acțiunile adoptate au fost variate, reflectând modul în care inflația a afectat diferit diferitele categorii sociale. În ciuda criticilor care spun că se putea face mai mult, rezultatele arată o creștere clară a puterii de cumpărare, peste inflația cumulată.

Creșterea veniturilor peste inflație

Datele statistice arată o inflație cumulată de aproximativ 35% între 2020 și 2024. În această perioadă: 

a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3620 lei la 5176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;

b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2230 lei la 3700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;

c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație

d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1450 lei la 2252 lei și va crește până la 2761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație, enumeră fostul ministru al Finanțelor

În concluzie 

”La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune că se putea și mai mult sau și mai bine. O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acțiune din această perioadă:
 
1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate;

2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist.

Despre cum faci toate acestea evitând spirala inflaționistă voi povesti altădată....”, primite Adrian Câciu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.