Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reacționat ferm, subliniind, într-o postare pe Facebook, importanța acestui proiect pentru independența energetică a țării, în timp ce activiștii ecologiști avertizează asupra impactului negativ asupra mediului și climatului.
O Românie puternică energetic
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat necesitatea strategică a proiectului Neptun Deep pentru asigurarea independenței energetice a României. Potrivit oficialului, acest proiect, care ar urma să fie finalizat în 2027, ar dubla producția internă de gaz, ceea ce nu doar că ar acoperi consumul intern, dar ar contribui și la securitatea energetică a regiunii. "Neptun Deep înseamnă șansa unică de a reduce dependența europeană față de gazul rusesc", a declarat Burduja.
În acest context, ministrul a evidențiat și eforturile sistematice de blocare a proiectelor energetice majore ale României, amintind de numeroase alte inițiative blocate prin contestații repetate, inclusiv 11 hidrocentrale cu grad avansat de execuție.
Investiții blocate și eforturi pentru accelerare
Burduja a adus în discuție și alte proiecte energetice majore, precum hidrocentralele Bumbești-Livezeni, Cornetu-Avrig și Răstolița, care, deși au beneficiat de miliarde de euro în investiții, rămân nefinalizate din cauza contestațiilor repetate în instanță. El a subliniat că astfel de acțiuni îngreunează dezvoltarea României ca o țară puternică și independentă energetic.
Pentru a contracara aceste întârzieri, Ministerul Energiei lucrează la un act normativ care să accelereze proiectele de investiții strategice, incluzând și hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, cum ar fi cele de la Tarnița-Lăpuștești, Bicaz și Olt.
Ce spune Greenpeace
Pe de altă parte, Greenpeace România a solicitat suspendarea acordului de mediu pentru Neptun Deep, acuzând Agenția de Protecție a Mediului Constanța de încălcarea procedurilor legale. Activistul Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, a atras atenția că proiectul va avea un impact negativ semnificativ asupra mediului, alimentând criza climatică și amenințând biodiversitatea marină și sănătatea publică.
Conform Greenpeace, evaluările privind impactul asupra schimbărilor climatice și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră sunt insuficiente și bazate pe date învechite. Mai mult, organizația acuză lipsa unei consultări publice reale și a unei evaluări adecvate a riscurilor, în special în contextul conflictelor militare din regiune.
Impactul asupra biodiversității și schimbărilor climatice
Un alt punct de contestare major ridicat de Greenpeace se referă la impactul asupra biodiversității marine. Organizația critică lipsa unei evaluări corespunzătoare a riscurilor pentru speciile pe cale de dispariție, precum și efectele zgomotului produs de forările subacvatice asupra habitatelor marine, în special delfinii.
De asemenea, Greenpeace subliniază că proiectul Neptun Deep nu este neutru din punct de vedere al amprentei de carbon, contrar afirmațiilor susținute de OMV Petrom și Romgaz. Organizația estimează că proiectul va contribui cu aproximativ 209 milioane de tone de CO2 pe durata sa, o medie anuală de 10,4 milioane de tone, ceea ce va afecta semnificativ eforturile de combatere a schimbărilor climatice.
Proteste și acțiuni în instanță
În continuarea campaniei sale împotriva proiectului, Greenpeace a inițiat o serie de proteste și acțiuni în instanță, vizând atât companiile OMV Petrom și Romgaz, cât și autoritățile locale implicate în aprobarea proiectului. Organizația a contestat transparența procesului decizional și lipsa accesului publicului la informații esențiale privind impactul ecologic al proiectului.
Pe lângă acțiunile juridice, Greenpeace a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și stoparea proiectului Neptun Deep, care a strâns până în prezent peste 37.000 de semnături.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.