Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus vor avea, în acest an, un buget total de 545 de milioane de lei, din care 140 de milioane de lei doar pentru achiziţia de maşini electrice sau hibrid plug-in.

"Pentru Rabla Clasic investim un buget mai mare decât anul trecut, 405 milioane de lei. Această sumă ne va permite să creştem la 60.000 numărul maşinilor uzate pe care le vom scoate din trafic. Românii care vor să fie pe lista celor 60.000 de beneficiari trebuie să ştie că valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei, aproximativ 1.350 de euro. Această primă poate să crească cu încă 1.000 de lei dacă maşina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisie de 96 grame de CO2. Am introdus un ecobonus nou în Rabla Clasic, valoarea lui fiind de 1.000 de lei adăugaţi la prima de casare, ce se poate cumula cu prima de casare în cazul în care maşina nouă cumpărată este una cu sistem GPL, mult mai puţin poluantă cu mediul înconjurător. Noutăţile nu se opresc aici. Am decis inclusiv creşterea ecobonusului pentru maşinile hibride convenţionale, cele care nu se încarcă la priză, de la 1.700 de lei la 2.500 de lei", a spus Alexe.

Acesta a menţionat, totodată, că pentru cumpărarea unei motociclete prin Programul Rabla Clasic, valoarea voucherului va fi de 3.500 de lei, în schimbul casării unui autovehicul uzat.

"Suma maximă care poate fi decontată din costurile unei maşini prin Rabla Clasic este de 2.000 de euro în cazul în care maşina nouă respectă regulile a două ecobonusuri. De exemplu, dacă un român va alege să cumpere o maşină hibrid convenţională cu un grad de emisie de 96 de grame de CO2 i se va deconta din costul total al maşinii 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, ecobonusurile vor putea fi combinate între ele şi adăugate la prima de casare, aşa cum am explicat. Rabla Clasic mai vine cu o noutate: posibilitatea de a achiziţiona motociclete. Este pentru prima dată când vom face acest lucru şi sperăm că vom satisface dorinţa a foarte mulţi români care au aşteptat această noutate. Şi în acest caz, trebuie casat un autovehicul vechi. Prima de casare pentru motociclete este de 3.500 de lei. De ce 3.500 de lei ? Pentru că vrem să fie echitate între cumpărătorii de maşini şi cei de motociclete. Dacă la maşini decontăm în jur de 10% din valoarea autovehiculului nou, am vrut să păstrăm aceeaşi proporţie şi la motociclete, acestea fiind ceva mai ieftine decât autovehiculele", a subliniat ministrul.

Programul Rabla 2020. Ce se întâmplă cu numărul de vouchere

În privinţa Programului Rabla Plus din acest an, bugetul va creşte cu 45% faţă de 2019, până la 140 de milioane de lei, intenţia fiind aceea de a stimula folosirea maşinilor electrice în traficul urban.

"Programul Rabla Plus, prin care stimulăm transportul cu emisii zero sau aproape de zero vine cu noutăţi. Pentru anul acesta avem cel mai mare buget de când există acest program, adică 140 de milioane de lei, creştere de 95 de milioane de lei cât a fost în 2019. Nu întâmplător am crescut acest buget, pentru că vrem cât mai multe maşini electrice în traficul urban din ţară. Deocamdată, maşinile electrice reprezintă mai puţin de 1% faţă de cele convenţionale. Păstrăm neschimbată cea mai mare primă de casare din Europa pentru maşinile electrice, 10.000 de euro pentru full electric şi circa 4.500 de euro pentru maşinile hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cu bugetul de anul acesta, 2.500 de români îşi pot cumpăra maşini full electric şi 400 de români hibride plug-in. Practic, ne propunem ca obiectiv să introducem într-un an la fel de multe maşini hibride şi electrice cât au fost introduse în ultimii patru ani, de când avem Rabla Plus", a declarat Costel Alexe.

Ministrul de resort a menţionat, totodată, că persoanele care vor achiziţiona un autovehicul electric prin Rabla Plus nu vor avea dreptul că înstrăineze bunul pe o perioadă de cel puţin an an.

"O noutate a programului este de a nu înstrăina maşina cel puţin un an. E normal să ne asigurăm că aceste maşini rămân în traficul din ţară. Această condiţie nu exista şi tare aş vrea să ştiu câte maşini din cele 2.500 cumpărate în acest program mai sunt în ţară. De asemenea, pot fi achiziţionate motociclete cu propulsie electrică. Cei care îşi doresc un astfel de vehicul, primesc prin AFM 3.000 de lei, adică peste 600 de euro. Dacă aleg să-şi caseze un vehicul, poate ajunge să deconteze 2.000 de euro din preţul acestei motociclete cu propulsie electrică", a explicat şeful de la Mediu.

Pe de altă parte, un alt program ce va fi demarat pe parcursul anului 2020 este cel pentru finanţarea achiziţiilor de mijloace de transport în comun electrice.

"Continuăm şi în 2020 să finanţăm autobuze şi troleibuze electrice pentru oraşele din România. M-aş bucura dacă cele 13 administraţii, cu care am avut întâlniri pe calitatea aerului pentru a găsi soluţii mai bune care să ţină poluanţii din aer sub control, s-ar interesa de acest program imediat ce-l lansăm. Aş vrea să vă informez că Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, investeşte în 2020 în transportul în comun din România jumătate de miliard de lei, cu aproape 30 de milioane mai mult decât în 2019. Din acest buget pot fi puse în circulaţie aproximativ 400 de autobuze şi troleibuze electrice. Depindem de cât de repede se vor implica administraţiile publice locale din România pentru a asigura condiţii şi un transport public modern şi evident nepoluat cetăţenilor din judeţele pe care le reprezintă", a susţinut Alexe.

La capitolul infrastructură verde va fi disponibil un buget de 19 milioane de euro pentru instalarea de puncte de încărcare în localităţile şi staţiunile din ţară, respectiv 20 de milioane de euro pentru amplasarea de staţii de încărcare pe autostrăzi şi drumuri naţionale.

"Problema transportului cu maşini electrice depinde 100% de infrastructură. Problema punctelor de încărcare reduse din ţară face ca transportul electric din România să se dezvolte cu încetinitorul. Avem anul acesta un buget de 19 milioane de euro pentru infrastructura verde din localităţile şi staţiunile din România, iar dacă primăriile se mişcă bine şi repede putem instala până la 1.000 de puncte de încărcare doar în 2020. Vreau să declanşăm cea mai mare reformă a infrastructurii verzi din România. Venim anul acesta şi cu un program în premieră: staţii de încărcare pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Am primit deja acordul Comisiei Europene pentru acest program şi investim pe aceste rute aproape 20 de milioane de euro în mod special pe coridorul european. Prin acest program putem finanţa alte o mie de puncte de încărcare. Practic, ar trebui ca într-o perioadă foarte scurtă de timp fiecare benzinărie, fie că se află pe autostrăzi sau pe drumurile naţionale să aibă puncte de încărcare pentru maşinile electrice, pentru că astfel vom reuşi să dăm un semnal populaţiei să facă transferul de la maşinile pe diesel sau benzină la cele electrice, mult mai puţin poluate. România trebuie şi poate fi traversată cu o maşină electrică de la un capăt la altul al ţării. Abia atunci vom putea convinge populaţia să circule cu maşini zero emisii", a apreciat ministrul Mediului.

Demnitarul a anunţat, în acelaşi timp, că Programul Rabla pentru electrocasnice va avea sesiune de finanţare şi în 2020, cu un buget total de 30 de milioane de lei.

"Programul Rabla pentru electrocasnice va fi şi în 2020. Am prevăzut un buget de 30 de milioane de lei şi estmm că vom avea în jur de 100.000 de vouchere care vor veni n sprijinul cetăţenilor României. Vom păstra categoriile de echipamente care pot fi achiziţionate prin program - aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, aparate de aer condiţionat şi televizoare", conform ministrului de resort.

Ministrul demis al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, date despre programele ce vor fi derulate în 2020 prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.