"Se discută începând de ieri (luni - n. r.) să se reducă programul de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână şi proporţional şi salariul, adică cu 20%. Este vorba de toată lumea, însă, din punctul meu de vedere, este greu de pus în practică. La birouri poţi, dar în exploatare, dacă nu se reduce şi numărul de trenuri proporţional cu reducerea timpului de lucru, atunci se vor crea multe ore suplimentare care se vor plăti, de fapt cu o cheltuială suplimentară, cu spor de 100%. Eu le-am zis să facă o analiză corectă, pentru că nu vor face altceva decât să sporească cheltuiala societăţii. Dacă, într-adevăr, se reduce şi numărul de trenuri proporţional cu reducerea timpului de lucru, atunci se poate lua în discuţie pe o perioadă de timp", a declarat Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă (FML), citat de Agerpres.

În plus, în cazul reducerii programului de lucru, se pune problema de o modificare a prevederilor contractului individual de muncă al fiecărui angajat din domeniul feroviar, iar acest lucru trebuie făcut cu acordul sindicatelor.

"Ieri am discutat cu directorul general adjunct de la CFR Marfă pe problema reducerii programului de lucru şi i-am spus: analizaţi, pentru că e vorba de o schimbare de act adiţional la contractul colectiv de muncă şi de schimbare de prevederi ale contractului individual de muncă al fiecărui salariat şi atunci trebuie făcută cu acordul sindicatelor. Nu poţi să o faci unilateral, indiferent că suntem acum într-o situaţie mai delicată. Te contestă omul după aia. Zice: 'Dom'le, nu ai făcut-o conform legislaţiei în vigoare, n-ai semnat cu sindicatul la care sunt afiliat', te dă în judecată şi câştigă. Stă acasă şi mai şi câştigă şi atunci nu ai realizat nimic. Trebuie analizat cu simţul răspunderii şi să vedem care va fi soluţia finală", a adăugat el.

Citește și Stare de urgență în România. Contracte de muncă, salarii, indemnizații

Liderul sindical a atras atenţia şi asupra faptului că personalul de tren nu este deloc protejat, cei mai expuşi fiind conductorii şi şefii de tren.

"Personalul trenului nu este protejat deloc. Mai ales că, dacă pune mâna pe bilet, care e lucios şi e contaminat, şi apoi duce mâna la nas, s-a contaminat şi el. Cu mănuşile e acelaşi lucru, pentru că oricât te-ai feri să nu duci mâna la nas, la ochi, la gură o duci fără să îţi dai seama. Plus că există şi contactul direct, pentru că atunci când îi ceri biletul (călătorului din tren - n. r.) nu poţi să ţii distanţa de 1,5 metri. E o situaţie delicată. E greu de spus cum putem proteja personalul. Medicii, cel puţin, stau cu masca şi costumul în permanenţă 6-7 ore, cât stau în contact cu pacienţii. Aşa ar trebui să fie şi la personalul de tren, pentru că este cel mai expus. Conductorul şi şeful de tren, ei sunt cei mai expuşi. După aceea, el ia foaia de la mecanic, completează foaia mecanicului, intră în contact cu mecanicul, deci şi mecanicul este expus prin intermediul lor", a explicat el.

Preşedintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgenţă pe teritoriul României de la începutul acestei săptămâni, în contextul epidemiei de coronavirus, timp de 30 de zile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.