”În primul rând aş vrea să vă spun că am remarcat o oarecare întoarcere spre un realism mai robust din partea băncii, pentru că recunoaşte că situaţia este foarte gravă. Mugur Isărescu chiar atenţiona că suntem într-un moment dificil. S-a renunţat la acele analize care mergeau pe ideea ceaiului de tei, lăsaţi că totul o să fie bine. Deci, banca înţelege că lucrurile nu merg bine, îmi pare rău că nu a analizat mai mult domnul Mugur Isărescu impactul băcii pe piaţa bancară şi evoluţia ROBOR-ului, dar, mă rog, asta este altceva. Acum, cum va evolua inflaţia este o chestiune pe care banca o prezintă într-o manieră realistă şi sunt de acord cu ea. Inflaţia va continua să existe, în mod sigur vom avea inflaţie cu două cifre, nu numai anul acesta, ci şi anul viitor. Nu ştiu dacă ea se va tempera, pentru că sunt elemente pe care banca nu le ia în calcul, dar care sunt încă foarte, foarte negative din punct de vedere al impactului în economia României. Domnul Mugur Isărescu sau Banca Naţională nu ne vorbesc despre impactul deficitului comercial. Noi importăm enorm - pentru că nu producem în ţară ceea ce am putea să producem, dar uite că nu mai producem -, iar importul în principal de alimente aduce inflaţie. Deci, până când nu va exista o reformă pe care guvernul să o facă în economie, nu numai în politică, numai în cadru electoral, noi nu vom putea să renunţăm la această idee a crizei care ne paşte din punct de vedere al cauzelor româneşti, nu numai internaţionale”, a declarat invitatul emisunii ”Matinal” a postului Radio România Actualități.

Nu e bine, este foarte rău

Întrebat de ce nu se întâmplă această reformă despre care se tot vorbește, profesorul Coșea a explicată că, ”în momentul de faţă, guvernul este foarte interesat să-şi acoperă nevoile de bugetare prin inflaţie. Este o chestiune foarte negativă, toxică, dar pe care văd că Guvernul o practică în continuare şi asta se vede şi din ultimele măsuri privind energia, cu această plafonare la un leu şi 30 de bani. E foarte comod pentru guvern să-şi acopere nevoile bugetare din tarifele mari pe care le practică la energie. la carburant, la alimente. Nu e bine, e foarte rău, pentru că în felul ăsta există chiar ideea că guvernarea, de fapt, sabotează propria economie, sabotează viaţa fiecăruia dintre noi, pentru că de la noi, de la cetăţeni, de la economia reală, preia o parte importantă din venituri pentru a le duce în buget. N-a făcut nimic bun până acum acest guvern pentru a reduce inflaţia pe costuri, nu neapărat pe probleme de ajutor social, pe costuri. Nu e vorba numai de creşterea pensiilor, e vorba de reducerea preţurilor. De ce nu se iau măsuri, de exemplu, ca producţia agricolă românească, care e destul de importantă şi în acest an, deşi a fost secetă, să fie prelucrată în ţară, să vină pe piaţă mărfuri româneşti, care ar avea şi preţ mai mic şi calitate mai bună? Nu se face nimic în direcţia asta. De ce nu se iau măsuri în legătură cu corijarea greşelilor în liberalizarea pieţei la energie?”, a întrebat retoric, profesorul Coșea. 

Există însă un DAR

În ceea ce privește recesiunea, analistul economic nu crede într-un astfel de scenariu. ”Deocamdată nu mă tem de o recesiune, nu cred că ea va veni. Dacă se înrăutăţeşte foarte rău, foarte rău situaţia temperaturilor pe acest an, adică consumul de energie va fi mult mai mare decât cel preconizat, dacă efectele războiului din Ucraina se vor menţine la cotele acestea negative, atunci s-ar putea să vorbim despre o recesiune la începutul anului viitor. Dar deocamdată nu văd niciun fel de motiv ca să ne temem de aşa ceva. Există însă un lucru care trebuie să fie luat cu foarte mare grijă şi analizat, sper, la nivelul Guvernului, şi anume, prognoza pe care Uniunea Europeană o face în legătură cu creşterea economică a României arată clar o cădere pentru perioada viitoare. Nici pe departe nu ne mai putem aştepta la o creştere de 5-5 şi ceva la sută. Uniunea Europeană ne preconizează cel mult 3%, ceea ce pare să fie real, pentru că, deocamdată, în economia României nu s-au luat niciun fel de măsuri care să pună în valoare resursele pe care noi le avem şi care ar putea să reducă impactul crizei pentru români. România este una dintre puţinele ţări europene care are resurse şi energetice şi alimentare. Păcat însă că nu le foloseşte aşa cum trebuie, păcat că merge pe un sens invers decât merge Europa acum. În Europa se revine la cărbune, se revine la tot ceea ce înseamnă energie mai ieftină. La noi se continuă această politică de închidere sau de reducere a capacităţilor de producere pe cărbune. În loc să vedem şi noi ce se întâmplă în Germania, în Polonia şi în alte ţări în care se redeschid mine de cărbuni, în care se repun în funcţiune instalaţii de producere a energiei pe cărbune.

Deci, avem cauze româneşti care ne duc la o anumită înrăutăţire a situaţiei, să nu mai dăm vina 100% pe cauze externe. Aşteptăm să se ia măsuri. Când, cum, nu ştiu. Dar deocamdată iarna care vine şi care preconizează temperaturi foarte joase ne-ar putea aduce aminte anumite probleme din punctul de vedere al consumului de energie, deşi avem rezerve suficiente în depozite.

Ne putem aştepta la o calmare a pieţei energiei?

Categoric; sigur că da. Ea se poate calma prin nişte măsuri care nu sunt nişte invenţii de Premiul Nobel. În primul rând, prin creşterea producţiei de energie. Deci, România, dacă reuşeşte să ridice producţia de energie electrică, vom avea o calmare a preţurilor. Deocamdată, datele care sunt în timp real şi le publică Transelectrica arată că noi în fiecare zi importăm energie electrică; nu producem cât ar trebui. Ei, aici dacă s-a face un efort, şi care nu e foarte complicat, să se pună în funcţiune hidrocentralele care sunt într-un stadiu final de intrare în funcţiune, cărbunele, aşa cum discutam, am putea să echilibrăm balanţa în sensul în care nu vom mai importa, vom avea cât ne trebuie. Ei, lucrul ăsta ar contribui la reducerea costurilor. Banca are dreptate din acest punct de vedere, energia este cea care ridică foarte mult gradul de inflaţie în România. Pe această energie trebuie lucrat, prin creşterea producţiei; atâta tot, deocamdată. Să vedem ce se întâmplă, pentru că avem nişte veşti bune în legătură cu reînceperea unor planuri de reconstrucţie a unor baze hidro, avem planuri în legătură cu energia nucleară, cu reactoarele 3, 4, celelalte tipuri de reactoare pe care vrem să le luăm din SUA, deci, viitorul poate să fie bun. Problema este să trecem această iarnă. De această iarnă mie mi-e teamă, pentru că preţurile mari, foarte mari la energie pentru o mare categorie a populaţiei României, care are venituri încă foarte mici, poate să ducă la o cădere importantă a condiţiilor de viaţă în România, a spus profesorul Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.