"Erau clădirile acelea la cărămidă roșie și cu niște spații între ele, unde mai aruncau câte un lighean, așa. Deci locuințe una după alta. Era marea masă a oamenilor aduși de la țară la oraș, pentru a munci în marea industrie engleză. Revoluția industrială a creat această masă pe care o prinde Marx când scrie. Iar Engels scrie lucrarea lui, Situația clasei muncitoare din Anglia, extraordinară, pe bază de anchete ale comisiei de muncă, ale Parlamentului, totul e documentat. O situație îngrozitoare, prin care ei își justifică nevoia de partid politic al clasei muncitoare și de luptă pentru eliberare de sub capital.
La un moment dat, Marx chiar așa spune: capitalul devine o forță ca un zeu, o forță supraomenească, și răul este și sus și jos. Jos este pentru că omul muncitor trăiește după cum i se dictează de către cel care i-a cumpărat forța de muncă, practic stăpânul lui, l-a cumpărat, și toată viața lui și toată munca lui o face în condițiile definite de celălalt, iar celălalt nu trăiește nici el cum și-a dorit, ci în funcție de legile capitalului, pentru că dacă nu face ce trebuie, dă faliment. Iar ăla devine, spune Marx, un fel de mașină de adiționat capital, altă formă de înstrăinare! Deci ăsta devine mașină de produs mâncare zilnică pentru el și familia lui, celălalt, sus, devine mașină de adiționat capital. Două ființe înstrăinate, potrivit DCNews.
De aceea spune Marx, la un moment dat, proletariatul, pentru a-și manifesta umanitatea și personalitatea trebuie să răstoarne capitalul. Deci este singurul loc – în Bazele economiei politice apare – unde Marx dă o motivație morală. De tip moral! Eu nu pot să am autonomie morală, cum cerea Kant, da? O valoare fundamentală a epocii moderne, autonomia morală a individului. Nu pot să am pentru că sunt exploatat de unul care mi-a cumpărat forța de muncă. Și munca mea e exploatată de el. Îmi dă o parte cât să trăiesc și să pot să vin a doua zi la muncă, și restul își însușește. Asta e teoria marxistă a exploatării capitaliste.
Or în epoca postindustrială nu îi mai vezi pe ăștia, muncitorii nu mai arată ca-n Emile Zola, în „Germinal”, și atunci, stai să te gândești:
„Nu mai e capitalism, nu mai e exploatare”, pentru că oamenii aceștia trăiesc bine, își permit să aibă o mașină sau chiar două, își permit să aibă o casă frumoasă, să facă niște concedii în afara țării, și zici: „Păi unde e exploatarea? Că ăștia trăiesc bine!
Exploatarea este că rata de valori la ora actuală, când s-a ajuns la IT, este de 400%. Sau nu, de 14 ori mai mult oprește angajatorul decât îi dă angajatului. Deci partea pe care o dă angajatului e de 14 ori mai mică", a explicat prof. Dumitru Borţun.
Europa ar trebui să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, deşi continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.
Excluzând evenimentele neprevăzute, "Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale", în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina. Dar "următoarea iarnă va fi dificilă", a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.
Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.
IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.
"Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor", a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.