Publicitate
Prin comparaţie, media europeană de creştere în sectorul FMCG (bunuri de larg consum, n.r.) s-a situat la 7,6%, faţă de situaţia din 2019.
Potrivit sursei citate, în România valoarea vânzărilor a înregistrat creşteri în toate macro-categoriile de produse, cu un avans maxim în categoria produse alimentare (+12%) şi băuturi alcoolice (+13,3%).
În acelaşi timp, creşterile spectaculoase de la debutul pandemiei, de exemplu de peste 600% la dezinfectanţii pentru mâini, au stagnat în restul anului pentru categoriile de îngrijire personală şi a casei. Acestea au avut un avans anual de 5,7%. Pe de altă parte, segmentul produselor de machiaj s-a prăbuşit 30%, la fel ca în alte ţări.
Vânzările realizate prin cele circa 60.000 de magazine ale comerţului tradiţional din Romania acoperă în continuare peste o treime din totalul naţional, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern.
Citește și: Zilele libere de Paști 2021. Cum se recuperează
Cele 222 de hipermarketuri ale celor patru mari retaileri (Auchan, Carrefour, Cora şi Kaufland) au vândut peste un sfert din totalul FMCG, în timp ce aproape 2.600 de supermarketuri internaţionale (Carrefour, dm, MegaImage şi Profi) acoperă o cincime din totalul vânzărilor valorice.
De asemenea, cea mai mare rată de creştere aparţine celor circa 265 de magazine de tip hard discounter (Lidl şi Penny), care însă vând sub 15% din valoarea retailului de băcănie.
În ceea ce priveşte finanţele proprii şi perspectivele de angajare, interesul românilor a scăzut brusc la debutul pandemiei (-22 puncte procentuale, respectiv -19 puncte procentuale), dar aceşti indicatori au rămas mai ridicaţi decât nivelul din ţările vecine şi media europeană. Totuşi, patru din zece români (41%) din mediul urban au declarat, la sfârşitul anului trecut, că sunt în continuare dispuşi să cheltuiască suplimentar în perioada următoare, şi doar 13% că nu le rămân deloc bani suplimentari.
Analiza consultanţilor Nielsen arată o creştere a tendinţei de economisire, în cazul a 43% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile pe vacanţe, haine sau distracţii s-au diminuat semnificativ.
Pe segmentul ofertelor promovate de marile reţele comerciale, cât şi de către micii comercianţi, în toate categoriile se consemnează o creştere accentuată. Cel mai intens promovate sunt băuturile alcoolice, cu un salt al importanţei promoţiilor de 5,3 puncte procentuale, în T4 din 2020. Şi băuturile non-alcoolice au încercat să impulsioneze consumul prin promoţii şi au înregistrat o creştere cu 4,7 puncte procentuale a ponderii acestora în totalul vânzărilor, iar produsele alimentare (+2,1 puncte procentuale) şi non-alimentare (+1,3 puncte procentuale) şi-au menţinut presiunea promoţională mai apropiată de cea anterioară în ultimul trimestru ale anului 2020.
De Crăciun au fost înregistrate creşteri modeste, de o singură cifră, deşi în mod normal "Luna cadourilor" înregistra în anii anteriori creşteri de două cifre faţă de media lunară anuală.
La nivel general, economia României este prognozată să crească, în acest an, cu 3,8%, la o inflaţie de 2,6%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.