În perioada ianuarie – mai a fost produsă o cantitate de 858.700 tone echivalent petrol în România, cu 20,9% mai mică (minus 203.800 tep) faţă de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce privește importurile de cărbune net, în perioada ianuarie - maie, acestea au fost de 87.100 tep, mai mici cu 18.800 tep (minus 17,8%) faţă de aceeași perioadă a anului trecut.

În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.

Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).

Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, dinamica producţiei de cărbuni cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024-2027, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%.

În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP estimează că producţia de cărbune va totaliza anul acesta 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% faţă de anul anterior, în 2025- 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 - 1,555 milioane tep (minus 9,5%) şi în 2027 - 1,432 milioane tep (minus 7,9%).

Importurile se vor reduce în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5%, la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3%, la 121.000 tep şi în 2027 cu 34,4%, la 79.000 tep.

Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. Cărbunele este un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum şi în situaţii de criză energetică, acesta stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a sistemului electroenergetic naţional, se menţionează în proiect.

România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit şi turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidenţă şi cercetate 299 perimetre miniere.

România are resurse de cărbune pentru o perioadă de până la un secol, iar în următorii ani, pentru a se alinia la normele UE, statul va închide mai multe mine, în special cele de lignit, cel mai poluant dintre tipurile de cărbuni exploatați în țara noastră. Astfel, conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIESC) vor fi închise mai multe unități de exploatare din cadrul Complexului Energetic Oltenia în următorii ani.

Carierele pe care CEO urmează să le închidă conform PNIESC sunt: Cariera Jilț Sud (2026), Cariera Pinoasa (2027), Cariera Rovinari (2028), Cariera Roșia (2029), Cariera Jilț Nord (2030). Odată închise acestea, în consecință, se va reduce și producția de energie, astfel, centralele electrice pe bază de lignit ale CEO vor fi închise, așa cum este prevăzut în același plan: Grupurile Rovinari 3 și Turceni 7 (2026), Grupurile Rovinari 1 și Turceni 6 (2027), Grupurile Rovinari 2 și Turceni 8 (2028), Grupul Turceni 9 (2029), Grupul Turceni 5 (2030).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.