Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni din 2022, 2,025 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,7% (34.300 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 337.400 tep cărbune net, cu 40.200 tep (13,5%) mai mult faţă de cantitatea importată anul trecut în acelaşi interval.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de cărbune de 3,325 milioane tep, în creştere cu 10,1% faţă de 2021, şi importuri de 420.000 tep, în creştere cu 2,8%. Pentru 2023, CNSP prognozează o producţie de 3,595 milioane tep, în creştere cu 8,1%, şi importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%. 

Vezi şi: Harri Kiiski: "Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice, Europa să se gândească la dezindustrializare"

În cadrul evenimentului de aniversare a 60 de ani de la începerea construcţiei Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Azomureş, organizat, joi seara, la Teatrul Naţional Târgu Mureş, fostul director general al companiei, Harri Kiiski, a declarat că este "ironic" ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice, Europa să se gândească la dezindustrializare.

"În anii 60, România se industrializa, doar câteva dintre oraşe cunoşteau o dezvoltare industrială - Galaţi, Petrobrazi sau Azomureş. Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice să ne gândim sau Europa să se gândească la dezindustrializare. În anii 60, Azomureş a pornit cu 15 milioane de tone la producţia de amoniac, astăzi Europa a oprit 11 milioane de tone. În anii 60, România făcea tranziţia de la cărbune la gaz într-un moment în care producţia de amoniac era obţinută 50% din cărbune, iar România făcea deja primii paşi pentru a produce acest amoniac din gaz. România crea practic valoare prin folosirea acelui gaz, iar astăzi are a doua rezervă de gaz la nivel european. Chiar şi în acea perioadă se producea amoniac verde, din curent electric, oarecum ne întoarcem la ceea ce era în 1962 în Europa pentru a face aceste lucruri", a declarat Harri Kiiski.

Potrivit lui Kiiski, platformele industriale din acea perioadă erau deţinute de stat, ca parte din politica de asigurare a securităţii alimentare şi astăzi, Comisia Europeană vorbeşte de acelaşi lucru, cum să asigure alimente pentru anii care urmează.

Harri Kiiski a menţionat că şi Compania "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu Mureş a fost fondată în anul 1962, crescând împreună cu Azomureş.

În cadrul evenimentului, CEO Ameropa, William Dujardin, a afirmat că România este astăzi un lider agribusiness la nivel mondial şi datorită Azomureş, iar Ameropa este liderul agribusiness din România.

William Dujardin a subliniat că România este foarte importantă pentru Ameropa, întrucât aici grupul deţine cele mai multe active şi cei mai mulţi angajaţi.

CEO Ameropa l-a prezentat pe noul director general al Azomureş, Josh Zacharias, cu o experienţă de 13 ani în cadrul grupului elveţian.

Întrucât atât Azomureş, cât şi Compania "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu Mureş au împlinit în acest an şase decenii de existenţă, evenimentul aniversar a scos în evidenţă simbioza dintre platforma industrială şi comunitate, prin intermediul unui spectacol de teatru inedit.

Astfel, actorii companiei au prezentat o serie de fragmente din reprezentaţii teatrale jucate imediat după înfiinţare, precum "Jocul de-a vacanţa", de Mihail Sebastian, regia Nicolae Cristache, "Take, Ianke şi Cadâr", de Victor Ioan Popa, în regia lui Nicu Mihoc, şi "Şcoala Nevestelor", de Moliere.

Din distribuţie au făcut parte actorii Liviu Pancu, Dan Rădulescu, Radu Anastas, Ale Ţifrea, Dana Pancu, Ion Vântu, Bianca Fărcaş, Cosmin Ghibănescu, Larisa Dobrin, Costin Gavază, Csaba Ciugulitu, Cristina Holtzli, Ştefan Mura şi Nicu Mihoc. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.