Conform unui comunicat al asociaţiei, o astfel de măsură disproporţionată şi discriminatorie nu va conduce decât la creşterea preţurilor, scăderea vânzărilor şi, implicit, la diminuarea încasărilor la bugetul de stat, deşi scopul declarat al Guvernului este acoperirea golurilor din buget. Mai mult, o acciză pe băuturile răcoritoare, mai ales în rândul tinerilor, ar putea genera un consum mai ridicat de alcool, precum şi o creştere a pieţei negre, cu efecte negative pentru consumatorii români, bugetul de stat şi industria de băuturi răcoritoare.

"Sectorul nostru a fost deja penalizat cu o aşa-zisă taxă pe zahăr, mascată printr-o mărire a cotei de TVA de la 9% la 19%, aplicată de la 1 ianuarie doar pentru industria noastră, fie că vorbim de băuturi răcoritoare cu sau fără zahăr. Această nouă taxă propusă reprezintă o măsură profund discriminatorie, care vizează din nou băuturile răcoritoare, în timp ce ignoră conţinutul similar de zahăr din produsele alimentare. Aceasta impune o povară disproporţionată asupra consumatorilor români, care se confruntă deja cu o putere de cumpărare redusă din cauza inflaţiei generale în creştere, la care inflaţia alimentară are o contribuţie majoră. Mai mult, ea încurajează involuntar piaţa neagră şi comerţul ilegal, subminând economia locală. Consumatorii pot ajunge să opteze pentru variante mai ieftine şi de calitate inferioară sau chiar pentru alcool, agravând deja îngrijorătoarea problemă a consumului de alcool în rândul românilor. O taxă suplimentară - indiferent de forma pe care ar lua-o - nu ar aduce încasări suplimentare la bugetul de stat, din contră, ar împovăra şi mai mult industriile care au răzbit crizelor din ultimii ani şi ar avea efect multiplicator, cu impact negativ sever asupra consumatorului şi a economiei, în ansamblul său", a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR.

Membrii asociaţiei consideră că introducerea unei noi taxe pentru băuturile răcoritoare este profund discriminatorie în comparaţie cu alte categorii de produse care conţin zahăr şi nu înţeleg de ce zahărul din băuturi este tratat diferit faţă de zahărul din produsele alimentare. În prezent, TVA pentru băuturile răcoritoare este de 19%, indiferent dacă acestea conţin zahăr sau nu, în timp ce pentru alimente, care pot avea un conţinut de zahăr similar sau mai mare decât cel din băuturile răcoritoare, cota de TVA este de 9%. Asociaţia susţine că nu există nicio diferenţă între zahărul din băuturi şi zahărul din alimente, iar băuturile răcoritoare reprezintă doar 3% din aportul mediu zilnic de calorii al unei persoane, conform unor studii realizate la nivel european.

Potrivit sursei citate, consumatorii români, care se confruntă deja cu o reducere semnificativă a puterii de cumpărare în contextul creşterii exponenţiale a inflaţiei, vor fi primii afectaţi de o nouă taxare a băuturilor răcoritoare. Impactul imediat al unei noi taxe va determina, în primul rând, creşterea preţului mediu pe litru la raft între 15-25%.

"O astfel de măsură va favoriza comerţul transfrontalier ilegal pentru a evita taxele şi impozitele, conducând la un deficit în comerţul local şi o scădere a încasărilor la buget. În plus, consumatorii, mai ales cei tineri, vor fi tentaţi să aleagă produse de calitate mai scăzută, pentru a-şi completa necesarul de zahăr şi chiar să găsească alternative în afara categoriei, cum ar fi băuturile alcoolice care pot deveni mai accesibile, prin comparaţie. În prezent, băuturi alcoolice precum cidrul sau vinul nu sunt accizate în România. Acest aspect este foarte grav, în contextul în care România deja se situează peste media europeană la consumul de băuturi alcoolice în rândul copiilor şi adolescenţilor", se spune în comunicat.

De asemenea, în comunicat se menţionează că piaţa băuturilor răcoritoare s-a contractat deja cu peste 6% în primele 6 luni ale acestui an, ca urmare a creşterii TVA. În acest context, o taxă suplimentară va duce la o scădere cumulată de aproximativ 15% a volumelor. Acest lucru se va traduce în reducerea vânzărilor, pe întregul lanţ valoric - de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri şi restaurante.

ANBR precizează că lipsa predictibilităţii, a transparenţei decizionale şi a consultării în ceea ce priveşte ajustarea regimului fiscal din România, o abordare constantă în ultimii ani, descurajează investitorii şi poate conduce chiar la amânarea investiţiilor deja planificate. În perioada 2017-2020, contribuţia industriei la economia naţională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adaugată brută directă.

ANBR (Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare) este asociaţia reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România. ANBR contribuie activ la sustenabilitatea industriei băuturilor răcoritoare în Romania, creşterea profesionalismului şi conduitei etice de operare pe piaţa locală şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi serviciilor oferite de reprezentanţii acestei industrii. Din ANBR fac parte cei mai importanţi producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar şi operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler şi Tetra Pak. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.