Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială va avea un helpdesk care va simplifica accesarea serviciilor din domeniul politicilor familiale de către cetățeni.

Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum, activitățile necesare pentru implementarea proiectului Politici sociale performante – strategie națională pentru implementarea performantă a politicilor familiale, care vizează înființarea unui helpdesk în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi și Inspecţie Socială (ANPIS).

Acest helpdesk, care va include și un call-center, are rolul de a simplifica accesarea de către cetățeni a serviciilor din domeniul politicilor familiale, prin instrumente moderne și canale eficiente, accesibile și accesibilizate de comunicare, adaptate la progresele tehnologiei moderne.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială gestionează plata beneficiilor de asistență socială pentru peste 6,5 milioane de beneficiari, administrează și gestionează un buget de peste 27,1 miliarde lei pentru acordarea următoarelor beneficii sociale: alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței, indemnizaţia de hrană pentru bolnavii HIV/SIDA, alocaţia de plasament, subvenţii acordate asociaţiilor şi fundaţiilor, indemnizația de sprijin ca urmare a situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, indemnizația de sprijin pentru consumatorul vulnerabil de energie, compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 - 2022, asistență în acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, indemnizația care se acordă pe perioada concediului de acomodare, programul naţional de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 - "Din grijă pentru copii".

Pentru a facilita accesul cetățenilor la aceste tipuri de beneficii de asistență socială, ANPIS va avea și un call-center gestionat de 70 de experți externi, plătiți din fonduri europene, pe perioada de implementare a proiectului.

Citeşte şi: Concediu odihnă 2023. Se apropie termenul limită pentru angajatori

Un termen care este stabilit în legislația în vigoare, mai precis în Codul muncii. Ca să fim mai preciși, este vorba despre art. 148 din Codul muncii, conform căruia planificarea concediilor de odihnă se stabilește la sfârșitul anului calendaristic anterior. Cu alte cuvinte, până în decembrie 2022 trebuie convenite perioadele în care angajatorii vor beneficia de concediile legale de odihnă în 2023. De precizat că este vorba depsre programări colective sau individuale stabilite de angajator.

Ce rol au consultările 

În primul caz, cel al programărilor colective, care se fac în urma consultărilor cu organizația sindicală sau reprezentanții salariaților, se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

În cazul programărilor individuale, ce sunt stabilite după consultarea fiecărui salariat în parte, se poate stabili efectiv data efectuării concediului sau perioada de 3 luni în interiorul căreia salariatul are dreptul de a-și lua liber.

Chiar dacă va exista această consultare, indiferent de metoda aplicată, angajatorul este cel care stabilește efectiv perioada în interiorul căreia salariații își vor putea lua libere, subliniază publicația Avocatnet.

Cel puțin 60 de zile 

Indiferent de ce fel de programare de concediu de odihnă este vorba, cererile de concediu trebuie să fie depuse cu minimum 60 de zile înainte de efectuarea lor. „În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt”, mai scrie în Codul muncii.

Dacă, după ce a anunțat programarea concediului, angajatorul primește o cerere de la un salariat care se încadrează în afara perioadelor stabilite, el poate respinge respectiva solicitare. „Codul muncii stabilește faptul că salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu unele excepții. În consecință, angajatorul poate refuza acordarea concediului de odihnă în afara programării, iar salariatului care decide totuși să își ia concediu în asemenea condiții îi poate fi angajată răspunderea disciplinară”, au explicat pentru Avocatnet specialiștii de Țuca Zbârcea & Asociații.

O situație mai specială 

Pe de altă parte consilierul juridic specializat în relații de muncă, Dan Năstase, a subliniat, pentru aceeași publicație, că, în absența unei programări colective sau individuale, angajatorul se află într-o situație de renunțare la un drept pe care îl are. Prin urmare, angajatorul alege să nu-și exercite dreptul de a face programările în termenul stabilit de Codul muncii, salariatului revenindu-i revine exclusiv obligația de a solicita acordarea concediului de odihnă cu cel puțin 60 de zile înainte. În aceste condiții, angajatorul nu mai poate refuza acordarea concediului, dacă nu și-a respectat obligația de a face programări colective sau individuale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.