Legea educației fizice și sportului a fost modificată consistent în 2017 prin ordonanță de urgență în scopul de a legaliza finanțarea acordată din fonduri publice de către autoritățile administrației publice centrale sau locale pentru structurile sportive de drept public sau privat.
Teama primarilor
Însă modificările au fost considerate insuficiente de către primari, după ce mai mulți colegi de-ai lor s-au ales cu dosare penale pentru acest gen de finanțări, iar acest lucru este admis chiar de către inițiatorii proiectului de lege care se află acum la Comisia de educație, tineret și sport a Camerei, după ce a fost adoptat de Senat. ”S-a creat o situație discriminatorie între administrația publică centrală versus administrația publică locală cu privire la categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate în cadrul proiectelor/ programelor sportive”, se arată în expunerea de motive.
Astfel, Legea educației fizice și sportului, în forma modificată în 2017, prevedea în mod explicit categoriile de cheltuieli sportive doar pentru instituțiile centrale, cum ar fi ministerele, în condițiile în care cluburi precum Steaua București sau Dinamo București depind de banii primiți de la ministerele Apărării și de Interne.
Citește și: Două mari cluburi de fotbal scapă de plata retroactivă a unor impozite
În schimb primarii nu aveau explicit acest drept, mai ales pentru cluburile sportive private, riscând în caz contrar să intre din nou în vizorul procurorilor anticorupție. În consecință, inițiatorii proiectului aflat la Cameră scriu negru pe alb că administrațiile locale au dreptul să dea bani cluburilor private pentru o serie de cheltuieli, inclusiv pentru salariile sportivilor.
”Structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat sau local, după caz, pentru finanțarea proiectelor/ programelor sportive efectuează cheltuieli pentru: transport, cazare, masă; alimentație de efort; drepturile de natură salarială, indemnizații sportive, premii, prime, stimulente și burse; asigurarea de accidente ș.a.m.d”, este prevederea care pune la adăpost primarii care vor da bani cluburilor.
”Victimele” DNA
Mai mulți primari din orașe importante au avut probleme de natură penală când au dat bani publici patronilor de cluburi, în special din fotbal. Spre exemplu, fostul primar din Ploiești, Andrei Volosevici, a fost acuzat în 2016 de abuz în serviciu pentru un contract care viza asocierea primăriei cu Petrolul Ploiești. Și succesorului său, Iulian Bădescu, tot de la un club i s-a tras pierderea mandatului de primar. În 2013, Bădescu a acordat clubului de baschet Asesoft, deținut de omul de afaceri Sebastian Ghiță, suma de 1,5 milioane de lei, despre care procurorii DNA susțin că a fost alocată în mod ilegal.
Din același motiv a fost pus sub urmărire penale, în 2015, și fostul primar al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, acuzat că a sponsorizat ilegal, cu 9.000.000 de lei anual, clubul Politehnica Timișoara, în perioada 2008-2011. Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a înfruntat în 2016 acuzații similare legate de finanțarea FCM Baia Mare, acest dosar fiind motivul pentru care Cherecheș a trebuit să afle de realegerea sa ca primar din arestul preventiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.