La sfârșitul anului trecut, economistul britanic Jim O'Neill a refuzat categoric să formuleze o prognoză pentru 2022, pe motiv că orice încercare de a schița un astfel de tablou este sortită unui eșec categoric. ”Sunt prea multe necunoscute la mijloc”, scrie expertul într-un articol publicat, în decembrie anul trecut, în Project Syndicat, apreciind că 2022 va fi total imprevizibil și orice tendință și-ar putea schimba brusc traiectoria, bună sau rea. La polul opus, analiștii băncii americani JPMorgan estimau, tot atunci, că în 2022 economia mondială își va reveni complet după pandemia de coronavirus, chiar dacă tensiunile geopolitice din Europa de Est și Orientul Mijlociu își vor mai spune, din când în când cuvântul, dar fără a avea darul de a genera șocuri pe piețe. 

Petrol și gaze

Dar au venit, unul după altul, iar după ce Rusia a invadat Ucraina, iar Occidentul a impus sancțiuni fără precedent Moscovei, fiecare zi a fost o adevărată provocare pentru piețe. În două luni, mai precis din 4 ianuarie și până pe 8 februarie, prețul petrolului marca Brent, cu extracție din Marea Nordului și de referință în Europa, a urcat de la aproximativ 80 de dolari/baril, la peste 100 de dolari, pentru ca pe 8 martie să atingă 139 de dolari/baril. Acum, valoarea barilului de țiței oscilează undeva între 105 și 115 dolari/baril. 

Cum va evolua în continuare piața petrolului? Previziunile indică ba 150 de dolari/baril până la mijlocul acestui ani, ba 180, dacă nu chiar 200 de dolari până la sfârșitul anului. Piața rămâne în continuare extrem de vulnerabilă, zvâcnind încordată la orice știre negativă (războiul din Ucraina, raportul privind rezervele de petrol ale SUA, inflație, etc), tresărind îngrijorată la orice declarații și speculații politice pe subiecte sensibile. 

Inflamată deja din ultimele luni ale anului trecut, piața gazelor naturale a traversat, la rândul ei, o perioadă de valori record pe fondul temerilor că, din cauza războiului, a sancțiunilor sau pur și simplu din prostie, Rusia ar putea stopa livrările de gaze către Europa. Pentru perioada imediat următoare previziunile nu sunt deloc încurajatoare, prețurile la bursă urmând să rămâne ridicate învârtindu-se în jurul pragului psihologic de 100 de euro/Megawatt-ora, o scădere considerabilă de la recordul de 185 de euro. Pe partea de gaze, multe vor depinde de deciziile Rusiei. 

Călătoriile cu avionul, mai scumpe

Consecințele acestor evoluții s-au văzut imediat: benzina și motorina s-au scumpit peste tot în lume, impunând măsuri urgente din partea autorităților diferitelor țări. Unii au plafonat prețurile, alții au umblat la TVA, pe scurt, au găsit soluții a stopa trendul ascendent. În plus, este de așteptat, ca și prețul călătoriilor cu avionul să crească, Totuși, pentru a nu pierde călători, companiile aeriene, ale căror cheltuieli cu combustibilul reprezintă între 20 și 30% din costuri în perioade normale, se protejează împotriva schimbărilor bruște de prețuri prin încheierea de contracte care le garantează un preț fix pentru o parte din carburant.

Aur și argint

Aurul, considerat activ refugiu în vremuri tulburi nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor, refuzând să se stabilizeze la peste 2000 de dolari/uncie, așa cum anticipau, la începutul războiului din Ucraina o serie de analiști. Este adevărat, a atacat acest prag, urcând la peste 1993 dolari/uncia pe 8 martie, când a ajuns, pentru foarte scurt timp, la 2070 de dolari înainte de a-și reveni. Acum, aurul și argintul sunt în ușoară scădere (1908/uncie la metalul galben și 24,59 de dolari la argint). 

Citește și Prețul petrolului a sărit de 100 de dolari pe baril. Scenariile negre prind viață

Piața cerealelor

Este un adevărat dezastru pe această piață, având în vedere că Rusia și Ucraina reprezintă împreună 30% din exporturile mondiale de grâu, cele două țări fiind, de asemenea, jucători importanță și pe alte segmente de piață, precum floarea-soarelui, porumb, îngrășăminte pentru agricultură. 

Grâu

Prețul unui bushel de grâu (27 de kilograme) a crescut de la aproape 8 dolari la jumătatea lunii februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, la peste 13 dolari pe 7 martie, înainte de a scădea la 11 dolari pe 21 martie. Aceasta reprezintă totuși o creștere de peste 37%. Această creștere a prețurilor afectează în special țările din Africa și din Orientul Mijlociu, al căror consum de grâu este în întregime importat, ceea ce creează riscuri de insecuritate alimentară.

Porumb

Ucraina este al patrulea mare exportator mondial de porumb, iar jumătate din importurile europene provin din Ucraina. O tonă de porumb s-a tranzacționat cu 324 de euro pe 21 martie 2022, după ce a crescut la 415 euro pe tonă pe 4 martie. La jumătatea lunii februarie grâul era cotat la 250 de euro.

Floarea-soarelui, rapiță și soia

75% din semințele și uleiul de floarea-soarelui sunt exportate din Rusia și Ucraina în întreaga lume. Confruntate cu incertitudinea de a putea transporta pe Marea Neagră, o serie de țări s-au orientat către alternative precum rapița sau soia, cu repercusiuni asupra prețurilor acestora. Astfel, invazia Ucrainei a făcut ca prețul rapiței să sară la 908 €/t la 10 martie, iar cel al florii-soarelui la 850 €/t, un record istoric pentru aceste două produse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.