Întrebat de agenția Agerpres dacă România va renunța la plafonarea prețului la energie electrică, așa cum au recomandat, de altfel, atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială, Sebastian Burduja a declarat că situația se află în analiză. 

”Analizăm foarte bine problema, pentru că atunci când a apărut criza energetică, Guvernul a reacţionat şi a trebuit să se adapteze foarte rapid condiţiilor de piaţă. Pe de o parte, să protejeze consumatorii vulnerabili, în special consumatorii casnici, să susţină mediul economic, pentru că în perioada post-pandemică erai dator să-ţi stimulezi economia, s-o relansezi, şi costurile cu energia electrică şi cu gazele sunt costuri importante în totalitate a costurilor unei companii private. Pe de altă parte, să prevenim anumite abuzuri şi practici cel puţin imorale, prin care anumite companii, de exemplu, aveau contracte la un preţ foarte bun, exportau acea energie electrică o reimportau la un preţ foarte mare şi veneau cu ea la compensare şi primeau bani de la statul român. Genul acesta de operaţiuni speculative au trebuit descurajate şi au fost, cred, şapte ordonanţe de urgenţă şi legile aferente de aprobare a acestor acte normative în Parlament, o serie de schimbări. Furnizorii au fost bulversaţi, consumatorii finali au fost şi ei afectaţi, pentru că este inevitabil să nu existe erori umane în procesarea tuturor acestor schimbări şi ne-am trezit şi cu facturi foarte mari, cu titluri de presă şi cu o nelinişte în piaţă pe care vrem cu orice preţ o evităm”, a spus ministrul Energiei.

Greutăți și restanțe

El a subliniat că, până în martie 2024, schema este valabilă din perspectiva Comisiei Europene. ”Pe legislaţia noastră, chiar până în primăvara anului 2025. Orice schimbare vom face, o vom face foarte transparent, aşezat, pentru că spre deosebire de anii anteriori, acum avem timp să gândim aceste lucruri. Şi am avut deja câteva întâlniri tehnice cu ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r.), autoritatea este cea care gestionează piaţa şi acest subiect al schemei de compensare, plafonare. Şi în acelaşi timp, sigur, că avem şi o presiune pe bugetul de stat, care, dacă vreţi aşa, în mod egoist, sigur că e problema Ministerului de Finanţe, dar totuşi trebuie să ne gândim şi la aceste greutăţi şi la faptul că în continuare există restanţe pe care Ministerul de Finanţe, Statul român, Guvernul României le au către furnizorii de energie electrică şi de gaze. E vorba de miliarde de lei, aici, probabil minimum 4 miliarde de lei doar la Ministerul Energiei, plus o sumă similară la Ministerul Muncii, pentru că ei se ocupă de consumatorii casnici, noi ne ocupăm de consumatorii non-casnici. Şi atunci, având în vedere că preţurile în piaţă au scăzut, dacă este să ajustăm această schemă, o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în consultare cu toate componentele lanţului”, a subliniat Sebastian Burduja.

Dacă va fi o iarnă grea

În ceea ce privește înmagazinarea și aprovizionarea pieței cu gaze naturale, ministrul Energiei a declarat că vor fi gaze la iarnă. ”Îmi doresc ca românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Suntem cu un procent record pot să-i spun, de 77%, sunt datele de astăzi, şi comparativ cu perioada similară a anului trecut, ne apropiem de valoarea de un miliard de normal metri cubi mai mult decât înmagazina România acum un an de zile. E adevărat, ne-a ajutat şi scăderea consumului, pentru că industria scăzând, activitatea industrială a scăzut, şi atunci s-au consumat mai puţine gaze. Deci, noi la 1 septembrie trebuie să fim cu un grad de umplere de peste 90%, aceasta este ţinta pe care România o are în faţa Comisiei Europene. Suntem convinşi că vom depăşi această ţintă. Am depăşit şi ţinta de la 1 iulie, deci ne vom apropia de capacitatea maximă de înmagazinare pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul acestui ciclu de injecţie. La 1 octombrie începe ciclul de extracţie din depozite şi, în contextul unei ierni normale, nu vom avea absolut nicio problemă.

Dacă iarna va fi foarte grea, avem opţiunea de a activa un contract pe care Romgaz îl are cu Azerbaidjan, unde noi avem o rezervă de un miliard de normal metri cubi şi putem să apelăm la aceste gaze care să ajungă în România şi să susţină un eventual deficit pe această zonă”, a precizat ministrul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.