Este pentru prima dată când New York-ul ajunge pe primul loc în topul celor mai scumpe orașe din lume, la egalitate cu Singapore, un ocupant obișnuit al primului loc, propulsat de criza globală a costului vieții, potrivit The Economist.

"Prețurile au urcat în medie cu 8,1% în decurs de un an (în monedă locală) în 172 de orașe mari din întreaga lume, cea mai mare creștere din ultimii cel puțin 20 de ani", potrivit raportului 2022 privind costul vieții, publicat joi, 1 decembrie, de revista britanică. Creșterile reflectă impactul "războiului din Ucraina și al restricțiilor continue legate de pandemii (care) perturbă lanțurile de aprovizionare" și afectează în special "energia și alimentele".

New York și Singapore - orașul-stat se află în fruntea clasamentului pentru a opta oară în zece ani - au detronat Tel Aviv, centrul cultural și economic al Israelului, care a ocupat primul loc anul trecut. Forța dolarului din ultimele luni, un refugiu sigur în vremuri de criză, a împins în sus clasamentul orașelor din SUA, deoarece clasamentul se bazează pe conversia prețurilor în moneda americană: creșterea dolarului se traduce, prin urmare, automat în prețuri mai mici în afara SUA. Los Angeles a urcat pe locul al patrulea, iar San Francisco pe locul al optulea.

Parisul coboară patru locuri

Moscova și Sankt Petersburg și-au văzut prețurile explodând și au sărit în clasament - capitala rusă a urcat 88 de locuri până pe poziția 37 - sub efectul sancțiunilor occidentale și al unei piețe energetice dinamice care susține rubla, notează The Economist. Dar majoritatea celorlalte orașe europene sunt în scădere, deoarece criza energetică și slăbirea economiilor au afectat euro și monedele locale. Parisul a coborât patru locuri, până pe locul nouă, în timp ce Lyon a coborât 34 de locuri, până pe 90.

Cele mai rapide creșteri de prețuri au fost pentru benzină (ca și în 2021), care a crescut cu 22% în monedă locală, în concordanță cu prețul țițeiului, dar și pentru electricitate, alimente și articole de bază pentru uz casnic. În schimb, prețurile pentru petrecerea timpului liber au rămas scăzute, "ceea ce ar putea reflecta o cerere mai slabă, consumatorii concentrându-și cheltuielile pe lucruri esențiale", potrivit The Economist, pe baza unui sondaj realizat între 16 august și 16 septembrie.

Citește și România, la coada clasamentului într-un top al atractivităţii pentru companiile private

Clasamentul este realizat pe baza scorurile obţinute în funcţie de 37 de parametri din şapte categorii diferite, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal şi de reglementare, ESG, sănătate publică, educaţie/competenţe/talente şi tehnologie şi infrastructură.

"Clasamentele privind competitivitatea ţărilor sunt foarte importante pentru investitori atunci când aleg destinaţiile de investiţii, dar şi pentru autorităţile guvernamentale dacă vor să găsească cele mai adecvate politici şi să amelioreze capitolele care înregistrează scoruri mai slabe. Anul trecut, fluxul de investiţii străine în România a atins 7,25 miliarde euro, cea mai mare sumă de peste un deceniu, reflectând mai multă încredere din partea companiilor", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Totuşi, dacă ne comparăm cu ţările din Europa Centrală şi de Est, mai avem multe de îmbunătăţit atât în privinţa volumului de investiţii, cât şi a sectoarelor către care se îndreaptă acestea.

"Orientarea preponderent către domeniile cu valoare adăugată mare, cum sunt serviciile care necesită cunoştinţe intensive sau producţia de înaltă tehnologie, impune ca educaţia, digitalizarea, serviciile de sănătate să fie prioritare în strategia de atragerea a investiţiilor. Astfel, am obţine un impact mai mare asupra dezvoltării României şi a creşterii PIB pentru că o forţă de muncă înalt calificată creează produse şi servicii mai scumpe şi, implicit este mai bine remunerată", a mai spus responsabilul PwC.

România obţine cel mai bun scor la capitolul cadru fiscal şi de reglementare care ia în considerare nivelul principalelor trei taxe şi la care ocupă primul loc între cele 34 de ţări analizate. Următoarea categorie unde România punctează sus este macroeconomie, unde ocupă locul 8, în timp ce la restul categoriilor se situează în partea de jos a clasamentului, astfel: politicile sociale, de guvernanţă şi mediu (ESG) - locul 24, mediul de afaceri - locul 26, tehnologie şi infrastructură - locul 30, competenţe şi talente - locul 32 şi sănătate publică - locul 34, ultimul loc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.