"Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 - noiembrie 2023) a fost 5,7%", se arată în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,32%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 - noiembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform datelor INS, cele mai afectate sectoare economice din punct de vedere al creșterii prețurilor sunt:

1. Alimente

Fructe proaspete: Creștere de 17,43% – Un impact major asupra inflației generale.

Margarină: Creștere de 15,84%.

Legume și conserve de legume: Creștere de 14,06%.

Aceste creșteri sunt adesea cauzate de:

Sezonabilitatea producției agricole.

Condițiile meteo nefavorabile.

Costuri de transport mai mari.

2. Mărfuri nealimentare

Detergenți: Creștere de 12,29% – reflectă costurile mai mari ale materiilor prime și ale transportului.

Articole de igienă și cosmetice: Creștere de peste 10%.

Combustibili: Creștere de 4,38%, cu un impact semnificativ asupra lanțurilor de aprovizionare.

3. Servicii

Chirii: Creștere de 10,48%, afectând direct costurile de trai.

Transport aerian: Creștere de peste 12% – reflectă volatilitatea costurilor combustibilului și cererea fluctuantă.

Servicii de igienă și cosmetică: Creștere de 11,07%.

Impact general:

Creșterile de prețuri în aceste sectoare afectează atât consumatorii, cât și afacerile, având un efect cumulativ asupra costului vieții și asupra competitivității economiei.

Cum poate fi redusă inflația

Reducerea inflației necesită implementarea unui mix de politici economice bine coordonate, care să abordeze cauzele principale ale creșterii prețurilor. Iată câteva dintre politicile cheie care pot ajuta:

1. Politici monetare

Creșterea ratelor dobânzilor:

Banca centrală poate crește ratele dobânzilor pentru a reduce cererea de consum și investițiile excesive, limitând astfel presiunile inflaționiste.

Controlul masei monetare:

Limitarea cantității de bani în circulație pentru a preveni supraîncălzirea economică.

2. Politici fiscale

Reducerea cheltuielilor guvernamentale:

Ajustarea bugetului prin reducerea cheltuielilor publice neesențiale pentru a limita inflația indusă de cerere.

Creșterea impozitelor:

O politică temporară de creștere a anumitor taxe poate reduce consumul și, implicit, presiunile inflaționiste.

3. Politici de reglementare a prețurilor

Plafonarea temporară a prețurilor:

Măsuri de control al prețurilor pentru bunuri esențiale, precum alimentele sau energia, pentru a proteja consumatorii.

Subvenții pentru produse critice:

Oferirea de subvenții pentru produse de bază (alimente, combustibil) pentru a menține accesibilitatea.
4. Politici de sprijin pentru lanțurile de aprovizionare

Îmbunătățirea logisticii:

Investiții în infrastructură și optimizarea lanțurilor de aprovizionare pentru a reduce costurile de transport.

Sprijinirea producției interne:

Subvenții pentru producători locali pentru a stimula oferta și a reduce dependența de importuri.

5. Politici de reducere a costurilor energetice

Diversificarea surselor de energie:

Investiții în surse regenerabile pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.

Reducerea taxelor pe energie:

Ajustarea taxelor pentru a scădea costurile energiei pentru consumatori și întreprinderi.

6. Politici de susținere a veniturilor

Ajustarea salariilor:

Majorările salariale moderate, corelate cu productivitatea, pot reduce impactul inflației asupra consumatorilor fără a crește cererea excesivă.

Sprijin pentru grupurile vulnerabile:

Programe sociale care să atenueze efectele inflației asupra categoriilor defavorizate.

Aceste politici trebuie implementate cu atenție pentru a evita efecte secundare nedorite, precum scăderea creșterii economice sau creșterea șomajului. O combinație adaptată contextului specific al economiei poate fi cea mai eficientă. Dacă dorești, pot oferi exemple de succes din alte țări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.