Prețul energiei electrice în aceste țări a ajuns la valori semnificativ mai mari față de restul Europei, ceea ce generează o presiune financiară suplimentară asupra consumatorilor și companiilor din regiune. România, de exemplu, înregistrează astăzi un preț de 0,149 euro/kWh, iar Bulgaria 0,133 euro/kWh. Grecia, de asemenea, este afectată de prețuri mari, atingând un nivel de 0,138 euro/kWh, cel mai mare din Europa la momentul actual.

Diferențe semnificative în prețurile energiei la nivel european

Pe de altă parte, în alte părți ale Europei, prețurile la energie sunt considerabil mai mici. În Suedia, de exemplu, în zona de nord, prețul energiei electrice a fost astăzi de doar 0,015 euro/kWh, în timp ce în Norvegia (zonele de nord și vest), prețurile sunt similare, ajungând la 0,016 euro/kWh. Franța, de asemenea, se bucură de prețuri mai reduse la energie, comparativ cu țările din estul Europei, subliniind disparitățile semnificative din interiorul Uniunii Europene.

Aceste diferențe mari în costurile energiei între țările din vestul și estul Europei evidențiază provocările cu care se confruntă statele membre în gestionarea piețelor lor energetice și în asigurarea accesului egal la energie la prețuri accesibile.

Sebastian Burduja solicită compensații pentru România

În fața acestei situații, Sebastian Burduja, ministrul Energiei din România, a declarat astăzi că va cere sprijin din partea Uniunii Europene sub formă de compensații pentru țările care se confruntă cu prețuri mari la energie. Într-un interviu acordat economica.net, Burduja a explicat că prețurile ridicate din România sunt cauzate de o serie de factori care au afectat piața energetică regională în ultimele luni. „Sunt câteva luni în care prețul energiei este semnificativ mai mare în regiunea noastră, sunt câteva motive: discutăm despre un an secetos, despre o producție hidro mai mică, despre problemele de interconexiune cu Ungaria, despre o capacitate redusă de transport din Austria a energiei mai ieftine din vest către zona noastră”, a explicat ministrul.

De asemenea, Burduja a menționat că sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova în contextul războiului a avut un impact direct asupra pieței de energie din România. „Am acordat cu mare plăcere sprijin Ucrainei și Moldovei, desigur în condiții comerciale, care creează însă o presiune pe România”, a subliniat el.

„Nu putem accepta la nesfârșit”

Ministrul Burduja a transmis clar că România nu poate susține aceste diferențe de preț pe termen lung și că este necesar un nou mecanism european care să compenseze țările afectate de prețurile ridicate. „Nu putem accepta la nesfârșit, nu se poate ca doar anumite țări să plătească. Susțin extinderea pieței unice și a capacității de interconexiune”, a afirmat Burduja. El a subliniat, de asemenea, că Austria, de exemplu, nu este în aceeași situație ca România și alte state din estul Europei, și că este necesar ca Uniunea Europeană să ia măsuri pentru a echilibra aceste disparități.

„Voi aduce acest subiect în atenția Consiliului de Miniștri, noi trebuie să fim compensați pentru aceste diferențe de preț, nu se poate ca unii să rămână cu beneficiile și alții cu povara costurilor”, a adăugat Burduja, subliniind că mecanismul de compensare trebuie să fie creat cât mai curând posibil.

Grecia cere supravegherea pieței energetice

În Grecia, situația este similară, iar premierul grec a cerut o supraveghere mai strictă a pieței energiei electrice, descriind-o drept „o cutie neagră de neînțeles, chiar și pentru experți”. Această lipsă de transparență a pieței contribuie la volatilitatea prețurilor și la o lipsă generală de încredere din partea investitorilor și consumatorilor. Potrivit oficialilor greci, actualele mecanisme de reglementare ale pieței energetice nu sunt suficient de eficiente pentru a preveni fluctuațiile de preț și a proteja consumatorii de creșteri bruște.

Un oficial guvernamental grec a declarat că țara sa se confruntă cu o „mini criză energetică” care, deși nu este pe deplin recunoscută la nivel european, are un impact major asupra economiei și a pieței de energie. Grecia intenționează să continue să insiste asupra acestei probleme la Bruxelles și să ceară măsuri concrete pentru a stabiliza prețurile.

Impactul prețurilor ridicate asupra economiilor naționale

În România și Bulgaria, prețurile ridicate la energie electrică afectează direct populația, crescând facturile la utilități pentru gospodării și reducând puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, companiile, în special cele din industriile energofage, precum producția de oțel, aluminiu și ciment, sunt afectate de costurile crescute, ceea ce poate duce la scumpiri în lanț pentru consumatorii finali.

Diferențele mari de preț între România și alte state din vestul Europei subliniază nevoia urgentă de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a asigura o piață energetică echitabilă și funcțională. Ministrul Burduja și alți oficiali din regiune fac presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a se găsi soluții viabile care să reducă impactul economic al prețurilor ridicate asupra cetățenilor și companiilor din Europa de Est.

Soluții posibile pentru viitor

Una dintre soluțiile propuse de Sebastian Burduja pentru a reduce această presiune este creșterea capacităților de producție internă a energiei și îmbunătățirea infrastructurii de interconexiune cu alte țări europene. Ministrul Energiei a subliniat că România are potențialul de a deveni un jucător important pe piața energetică europeană, dar acest lucru nu poate fi realizat fără sprijinul Uniunii Europene.

În concluzie, situația prețurilor ridicate la energie în România, Grecia și Bulgaria necesită intervenție rapidă la nivel european, pentru a proteja atât consumatorii, cât și economia acestor țări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.