În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp.
Dezvoltatorii imobiliari oferă o largă paletă de oferte pentru anul 2020
Principalul motiv al acestei emigrări masive este explicat de specialişti prin faptul că românii au căutat prosperitatea, aproape inexistentă în ţara noastră, în ciuda creşterilor succesive ale salariilor din ultimii ani. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%, se arată într-un studiu efectuat de Erste şi Institutul Legatum.
Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa.
Principalul motiv al acestei emigrări masive este explicat de specialişti prin faptul că românii au căutat prosperitatea, aproape inexistentă în ţara noastră, în ciuda creşterilor succesive ale salariilor din ultimii ani. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%, se arată într-un studiu efectuat de Erste şi Institutul Legatum.
Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE.
În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%, se arată într-un studiu efectuat de Erste şi Institutul Legatum.
Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa.
Îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei, potrivit Adevărul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.