Ekrem Imamoglu a fost arestat și încarcerat duminică sub suspiciunea de „corupție”. Principalul opozant al președintelui Recep Tayyip Erdogan, acest politician este extrem de popular, iar trimiterea lui după gratii a declanșat un val de proteste în întreaga țară. De la arestarea lui, Bursa din Istanbul a scăzut cu peste 13%, determinând autoritățile bursiere să interzică vânzarea în lipsă începând de luni.

Proteste masive și acuzații de „execuție politică”

Turcia se confruntă, în ultimele zile, cu o mobilizare populară fără precedent în ultimii zece ani. Sute de mii de manifestanți și-au exprimat furia după arestarea, pe 19 martie, a fostului primar. Imamoglu respinge acuzațiile, denunțând o „execuție fără proces”, în timp ce partidul său, CHP (Partidul Republican al Poporului, de orientare social-democrată), a vorbit despre un „puci politic”.

În timp ce și-a petrecut prima noapte în închisoare, între duminică și luni, CHP l-a desemnat pe Ekrem Imamoglu drept candidat la alegerile prezidențiale din Turcia.

Vânzarea în lipsă interzisă

Aceste tensiuni nu au rămas fără impact asupra piețelor financiare turcești. Deși Bursa din Istanbul a înregistrat creșteri luni dimineața, iar principalul indice ISE-100, a câștigat încă 1,35% până, după ce a crescut cu mai mult de 2% în prima parte a zilei, această progresie trebuie privită cu prudență.

Conform Bloomberg, autoritatea de reglementare turcă a piețelor financiare a interzis duminică vânzarea în lipsă, o tehnică ce presupune vânzarea unui titlu pe care nu îl deții, împrumutând acest titlu, și a relaxat restricțiile privind răscumpărarea acțiunilor. Aceste două măsuri sunt menite să ajute la stabilizarea piețelor financiare aflate în dificultate.

Scăderi semnificative pe piețele financiare turcești

De la 19 martie, ziua în care Ekrem Imamoglu a fost reținut, Bursa din Istanbul a scăzut semnificativ, investitorii fiind reticenți față de incertitudinea politică. ISE-100 a scăzut cu mai mult de 13,6% de atunci, iar la închiderea de vineri scăderea a atins 16,2%.

Potrivit Reuters, indicele a înregistrat cea mai mare scădere săptămânală din octombrie 2008, în timpul marii crize financiare. Pe 19 martie, lira turcească a scăzut cu peste 10% față de dolar, înainte de a limita pierderile la 4,8%.

Potrivit Capital Economics, investitorii au fost „înspăimântați” de evenimentele politice, iar intervențiile ministrului de Finanțe, Mehmet Simsek, care a numit „fluctuațiile pieței drept temporare”, nu au fost suficiente pentru a liniști piețele.

„Amplitudinea acestor mișcări (pe piețe, n.r.) reflectă probabil teama că informațiile despre situația politică vor marca sfârșitul tranziției Turciei către o politică economică ortodoxă după alegerile din mai 2023”, subliniază Capital Economics.

„Această schimbare susținea sentimentul optimist al investitorilor cu privire la perspectivele economiei turcești și (…) a atras fluxuri de capital către Turcia”, amintește grupul de reflecție pe piață.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.