Un „refugiu sigur” care nu mai este sigur
Obligațiunile guvernamentale americane, considerate de decenii un activ fără risc și un refugiu pentru investitori în vremuri tulburi, se confruntă cu o criză de încredere fără precedent. În contextul unei prăbușiri simultane a acțiunilor, criptomonedelor și dolarului, prețurile titlurilor de stat americane cu scadență lungă au scăzut abrupt, ceea ce a dus la creșteri semnificative ale randamentelor.
Este un comportament total atipic pentru titlurile de trezorerie ale SUA, care, istoric, erau cumpărate masiv în perioade de stres financiar — precum criza din 2008 sau atacurile din 11 septembrie. De data aceasta, însă, ele sunt vândute împreună cu celelalte active riscante. Mai grav, unele mișcări de pe piețe sugerează că investitorii încep să trateze datoria SUA precum cea a unei piețe emergente instabile.
Tarifele impuse de Trump tensionează piețele
Situația a escaladat după ce președintele Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, un nou val de tarife vamale aplicabile zecilor de țări, stârnind temeri privind o recesiune globală. În loc să se refugieze în obligațiuni, investitorii au început să le lichideze, împingând randamentele pe 30 de ani la 4,87%, în creștere cu 13 puncte de bază într-o singură zi.
„Titlurile de stat americane nu mai acționează ca un activ de refugiu”, a spus Padhraic Garvey, strateg ING. „Ele sunt percepute acum ca un produs contaminat — și asta e o realitate inconfortabilă.”
În paralel, dolarul s-a depreciat puternic în fața euro și a francului elvețian — cea mai mare scădere din ultimul deceniu. Iar piețele de acțiuni au pierdut 7% într-o săptămână.
Piețele semnalează neîncredere în gestionarea fiscală a SUA
Foști oficiali americani, precum Lawrence Summers, trag un semnal de alarmă privind percepția tot mai negativă a investitorilor globali. Summers avertizează că SUA sunt tratate acum de piețele financiare „ca o economie emergentă problematică”, iar acest lucru ar putea declanșa „spirale vicioase” date de nivelul ridicat al datoriilor și de dependența de investitorii străini.
Cifrele sunt grăitoare: investitorii externi dețin aproximativ 7 trilioane de dolari în obligațiuni americane, 19 trilioane în acțiuni și 5 trilioane în obligațiuni corporative.
Ce se află în spatele vânzărilor masive
Unii analiști cred că vânzările recente sunt alimentate și de factori tehnici, cum ar fi lichidarea pozițiilor speculative ale fondurilor de hedging care pariau pe diferențele dintre obligațiuni și instrumente derivate. Trezorierul SUA, Scott Bessent, a declarat recent că este vorba de „un proces inconfortabil, dar normal de deleveraging”.
Totuși, licitația de joi pentru obligațiuni pe 30 de ani, în valoare de 22 de miliarde de dolari, s-a încheiat cu succes, semnalând că există în continuare apetit pentru titluri de stat americane — dar cu un preț.
Repercusiuni globale și lecțiile Brexitului
Pe termen lung, dacă această pierdere de încredere continuă, efectele pot fi devastatoare. În 2022, piețele au sancționat Marea Britanie după ce premierul Liz Truss a propus reduceri de taxe fără acoperire. Rezultatul: lira s-a prăbușit, iar randamentele la obligațiuni au explodat — și încă nu și-au revenit.
„Există o neîncredere generată de impredictibilitatea tarifelor impuse de SUA”, spune Shamil Gohil, manager de portofoliu la Fidelity International. „Deficitele fiscale uriașe ridică întrebări privind sustenabilitatea datoriei americane.”
Fed-ul nu mai poate interveni ca înainte
Situația este complicată și de reticența actuală a Rezervei Federale de a reduce dobânzile, de teama că tarifele impuse de Trump vor genera o inflație suplimentară. Astfel, piața nu mai poate conta pe o „plasă de siguranță” din partea băncii centrale.
„Nu te mai poți baza pe obligațiunile americane pe termen lung ca pe o protecție în portofoliu”, avertizează Russell Brownback, manager la BlackRock.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.