Un grup de cercetători a anunţat că a descoperit dovezi conform cărora Polul Sud a a avut un climat temperat în urmă cu 90 de milioane de ani.
Rezultatele studiului, publicate în jurnalul Nature, se bazează pe eşantioane de sol despre care se crede că provin Cretacicul mijlociu (cu 115-80 de milioane de ani în urmă).
Echipa, care a inclus oameni de ştiinţă din Marea Britanie şi Germania, a declarat că analiza rădăcinilor conservate şi a altor resturi de plante din sol sugerează că lumea de la acea vreme era mai caldă decât se credea anterior.
Una dintre autorii studiului, Tina van de Flierdt, de la Departamentul de ştiinţe ale pământului din cadrul Imperial College London, a declarat: "Conservarea acestei păduri vechi de 90 de milioane de ani este excepţională, dar şi mai surprinzătoare este lumea pe care o dezvăluie. În ciuda lunilor de întuneric, pădurile tropicale umede temperate au fost capabile să crească în apropiere de Polul Sud, dezvăluind un climat chiar mai călduros decât ne aşteptam".
Oamenii de ştiinţă au analizat un miez de gheaţă extras de pe fundul mării în apropiere de Pine Island şi gheţarul Thwaites din Antarctica de Vest. Echipa a descoperit sol forestier bine conservat, inclusiv polen de la plante, spori, o reţea densă de rădăcini şi resturi de plante cu flori.
"Numeroasele rămăşiţe de plante indică faptul că în urmă cu 93 până la 83 de milioane de ani coasta Antarcticii de Vest era un peisaj mlăştinos în care creşteau păduri tropicale temperate - similare cu pădurile care mai pot fi întâlnite, de exemplu, pe Insula de Sud din Noua Zeelandă", a declarat profesor Ulrich Salzmann, paleoecolog la Universitatea Northumbria şi unul dintre autorii studiului.
Pentru a înţelege mai bine cum arăta clima la acea vreme, oamenii de ştiinţă au evaluat condiţiile care ar fi fost potrivite pentru plantele găsite în eşantioanele de sol. Simulările au demonstrat că temperaturile de vară se situau în jurul valorii de 19 grade Celsius, iar cele ale apelor râurilor şi mlaştinilor ajungea până la 20 de grade Celsius.
Cantitatea şi intensitatea precipitaţiilor de la acea vreme din Antarctica de Vest erau similare cu cele observate în Ţara Galilor de astăzi, au precizat cercetătorii.
Descoperirile indică totodată că nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă erau mai mari decât cele obişnuite în Cretacicul mijlociu, perioadă considerată era dinozaurilor.
"Anterior studiului nostru, ipoteza generală era aceea că în Cretacic exista o concentraţie globală de dioxid de carbon de aproximativ 1.000 ppm (părţi pe milion). Dar, în experimentele noastre bazate pe modele, a fost nevoie de concentraţii de 1.120 până la 1.680 ppm pentru a atinge temperaturile medii din acel moment din Antarctica", a explicat profesor Gerrit Lohmann, specialist în modele climatice la Institutul Alfred Wegener de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare şi Marine din Germania şi coautor al studiului.
Cercetătorii urmează să analizeze ce a determinat răcirea climei astfel încât să se ajungă la formarea calotei glaciare din Antarctica. "Simulările noastre climatice nu au furnizat încă un răspuns satisfacător", a precizat Lohmann.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.