Timp de mai multe luni, președinția franceză a depus eforturi pentru a depăși rezervele exprimate de Suedia, Ungaria, Estonia, Republica Cehă și Malta. Suedia s-a declarat mulțumită de faptul că va avea la dispoziție tot anul 2023 pentru a pune în vigoare textul european la nivel național. Ungaria, care dorea să includă și întreprinderile mijlocii, deși proiectul se referă doar la întreprinderile cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro, a renunțat în cele din urmă. De asemenea, a fost inclusă o clauză de opționalitate pentru statele membre cu mai puțin de 10 societăți care intră în domeniul de aplicare al directivei. Guvernele lor nu vor trebui să își reformeze legislația fiscală pentru a recupera taxa de 15%. Cu toate acestea, acest lucru nu va împiedica alte state membre să colecteze aceste venituri.
Textul este elaborat
La nivelul Consiliului, toată lumea este de acord cu detaliile tehnice ale textului elaborat în ultimele luni. Cu excepția Poloniei. "Să fie clar: nu mai există dificultăți tehnice. Nici unul. Le-am rezolvat pe toate, iar voință politică există. Dacă ar exista vreo opoziție, aceasta nu ar avea nimic de-a face cu impozitul minim, ci ar fi motivată de alte motive", a explicat ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, la începutul lunii aprilie.
Oficial, Varșovia cere ca acest impozit minim de 15% să fie legat în mod obligatoriu din punct de vedere juridic de primul pilon al acordului OCDE, al cărui scop este de a realoca între state drepturile de impozitare a profiturilor excedentare legate de activitățile digitale ale multinaționalelor. Pentru Paris și Washington, o asemenea abordare este inadmisibilă. Primul pilon face obiectul unui tratat internațional, iar cel de-al doilea, ține de suveranitatea națională.
O problemă politică profundă
Aflat în vizită la Varșovia, înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe ai G7 care va avea loc joi și vineri în Germania, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, nu a reușit să influențeze poziția poloneză. "Secretarul Yellen s-a angajat să continue să colaboreze cu Polonia în legătură cu această inițiativă importantă", se spune lapidar în comunicat.
În acest context, Bruno Le Maire s-a întâlnit cu omologii săi american și polonez pentru a încerca să deblocheze situația. "Obiectivul președinției franceze este de a obține o ridicare a veto-ului polonez pentru Consiliul Ecofin din 17 iunie", a declarat ministrul. În acest scop, a fost creată o echipă tehnică franco-poloneză.
Citește și Bulgarii vor plăti cel mai mic preț la carburanți din Europa
De fapt, veto-ul polonez își are originea într-o problemă politică mai profundă. În contextul războiului din Ucraina și al afluxului de refugiați în țară, Polonia se simte neglijată de UE. Acest lucru este agravat de faptul că reforma sistemului judiciar polonez, incompatibilă cu valorile europene, a adus Varșoviei două amenzi din fondurile UE destinate țării. Blocarea fondurilor UE în cadrul planului de redresare (23,9 miliarde de euro) pentru Polonia nu ajută. Rezolvarea acestei probleme spinoase ar putea permite deblocarea chestiunii fiscale.
Președinția franceză are la dispoziție mai puțin de o lună. Un lucru este cert: întârzierea europeană complică sarcina lui Janet Yellen la Washington, unde Congresul nu a reușit până acum să adopte o măsură care să alinieze SUA la normele fiscale minime. Legiuitorii americani sunt, de asemenea, lenți în a acționa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.