Un șoc economic din cauza „terapiei verzi”

Sebastian Burduja a declarat că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost rezultatul unor planificări publice bine gândite, ci mai degrabă o ideologie aplicată pe modelul unei terapii de șoc. „Ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social și strategic”, a spus ministrul.

El a subliniat că banii contribuabililor europeni au fost folosiți pentru a finanța ONG-uri și campanii de lobby în favoarea tranziției verzi, ceea ce a dus la distrugerea industriilor locale, în timp ce economii străine au fost avantajate. „Este scandalos să aflăm că banii noștri au fost folosiți pentru a finanța indirect state ostile și piețe îndepărtate”, a adăugat Burduja.

Impactul asupra industriei europene

Ministrul a criticat faptul că Uniunea Europeană, care a fost fondată ca o comunitate a cărbunelui și oțelului, a ajuns să importe masiv panouri fotovoltaice, baterii și turbine eoliene din alte colțuri ale lumii, în timp ce gazul, industria și resursele proprii erau declarate „poluante”.

Un alt exemplu menționat de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producerea de îngrășăminte chimice în alte țări, îngrășăminte care ulterior erau importate în UE. Această dependență de piețe externe a făcut industria europeană necompetitivă, produsele din UE nemaiputând concura cu cele din state unde energia este mult mai ieftină și unde nu există costuri legate de certificatele de CO2.

„Repornirea industriei europene va costa miliarde de euro”, a avertizat ministrul, subliniind că această tranziție verde a generat costuri sociale uriașe, cu pierderea locurilor de muncă și destabilizarea vieții multor cetățeni europeni.

Dependența energetică și efectele sale

Burduja a evidențiat că Europa a devenit dependentă de gazul rusesc și de tehnologia altor state, în timp ce promova politici care dezavantajau propriii antreprenori. „Această terapie șoc verde trebuie să înceteze”, a declarat el, cerând ca cei care au promovat aceste politici, distrugând industria europeană, să fie trași la răspundere.

În schimb, ministrul propune reconstrucția economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare, astfel încât Uniunea Europeană să-și recapete poziția de forță globală.

Un nou model pentru viitorul energetic al Europei

România, susține Burduja, este hotărâtă să sprijine o tranziție energetică bazată pe o abordare pragmatică. „România își asumă tranziția energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret și pragmatic”, a explicat ministrul, subliniind că țara noastră a adoptat, după 17 ani, o nouă strategie energetică națională bazată pe aceste principii.

El a cerut Uniunii Europene să investească în energie curată fără a compromite energia sigură și accesibilă, accentuând că proiectul european trebuie să revină la valorile fondatoare.

Europa are nevoie de o resetare

Ministrul Energiei a concluzionat că Europa trebuie să abandoneze utopiile și să se concentreze pe realitățile economice și strategice. „Uniunea Europeană are nevoie de o resetare, iar tot mai mulți decidenți europeni susțin acest lucru. Suntem pregătiți să sprijinim această schimbare de paradigmă”, a spus Burduja.

El a subliniat că Europa poluează cu doar 5% din totalul emisiilor globale de CO2 (conform datelor din 2023) și că trebuie să se concentreze pe a deveni mai puternică, unită și independentă. „Europa a trecut prin perioade mai grele. Împreună, putem transforma această criză într-un nou început.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.