Pe 6 noiembrie, CCR admisese parțial o sesizare de neconstituționalitate făcută de președintele Klaus Iohannis privind o lege adoptată de Parlament în iulie 2018, dar nu a precizat considerentele pentru care a decis că legea era neconstituțională. În motivarea publicată miercuri, Curtea statuează clar că restricționarea utilizării radarelor reprezintă o amenințare la adresa vieții participanților la traficul rutier. Decizia CCR vine la capătul unei perioade în care mai mulți parlamentari au avansat proiecte prin care doreau să relaxeze legislația rutieră, iar cei care o încalcă să fie tratați cu mai puțină asprime.

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților în iulie a fost inițiat de către deputatul PNL Florin Roman și a fost adoptat cu o largă majoritate. Proiectul impunea poliției să presemnalizeze radarele fixe prin panouri instalate la 500-1.000 de metri de radar în localități și la 2.000-4.000 de metri în afara acestora. În plus, radarele mobile, de tip pistol, nu puteau fi folosite decât la o distanță de maxim 10 metri de mașina de poliție. Radarele pe mașini nemarcate ale poliției erau interzise. Practic, vitezomanii urmau să fie avertizați pe bani publici pe ce tronsoane riscă să fie amendați și pe care pot să apese pe accelerație cu impunitate.

Citește și:

Investigație extinsă pe piaţa produselor de semnalizare rutieră

Odată trimisă legea la promulgare, Klaus Iohannis a cerut un control de constituționalitate a legii la CCR. Președintele a invocat atât considerentul afectării siguranței rutiere, cât și imprecizii terminologice din textul legii. Cum CCR a admis parțial sesizarea în noiembrie și nu a precizat care aspecte ale sesizării au fost admise, rămăsese neclar dacă poliția va mai putea utiliza eficient radarele sau nu, însă motivarea nu mai lasă loc de dubii.

”Soluţia legislativă privind obligativitatea presemnalizării prezenţei, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere şi a dispozitivelor radar tip pistol - care limitează activităţile poliţiei rutiere de aplicare a normelor legale privind viteza maximă admisă (...) la acţiuni presemnalizate - aduce atingere prevederilor constituţionale ale art.1 alin. (5) - privind respectarea obligatorie a legilor şi securitatea raporturilor juridice - şi afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, consacrat de dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Constituţie”, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii constituţionali apreciază că soluţia legislativă nu este aptă să ducă la creşterea gradului de siguranţă rutieră, ci este de natură să crească agresivitatea rutieră. ”Soluţia legislativă mai sus menţionată nu este aptă, în opinia Curţii, să conducă la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere, întrucât nu asigură conformarea conducătorilor de autovehicule la regimul legal de viteză prevăzut pentru întreg sectorul de drum respectiv. Dimpotrivă, obligativitatea atenţionării conducătorilor de autovehicule cu privire la acţiunile poliţiei rutiere de supraveghere şi de control privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la limitele de viteză pe drumurile publice este de natură să ducă la creşterea agresivităţii rutiere pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atenţionare”,  au precizat judecătorii CCR.

O dispută pătimașă, acuzații grave

Motivarea CCR pune capăt unei dispute care a stârnit multe patimi. Inițiatorul Florin Roman i-a acuzat deschis pe polițiștii de circulație că ”stau la pândă” cu radarele pentru a obține șpăgi din partea șoferilor și a afrmat că legea sa ar face ca radarele să aibă, în primul rând, un caracter de prevenție a depășirii vitezei legale. ”De ce mor în prezent pe şosele domnilor de la rutieră 2000 de oameni? E bine aşa? Vânaţi şi morţi? Nu va apasă niciodată numărul mare de morţi pe şosele, faptul că în loc să preveniţi, voi pândiţi şi oamenii mor în accidente? Nu va mai satură nimeni de ciubuc?”, afirma liberalul, în iulie. Polițiștii din sindicate l-au avertizat că ar putea să-l acționeze în judecată pentru calomnie. 

Disputa a survenit în contextrul în care anul trecut au fost promovate mai multe proiecte controversate privind circulația rutieră. Deputatul Mihai Weber a propus creșterea vitezei maxime legal în localitate la 60 de km/h, iar în anumite condiții, chiar la 80 km/h. De asemenea, Petru Movilă (PMP) a inițiat un proiect prin care cele 15 zile în care şoferul contravenient mai poate conduce prezentând dovada de conducere care se eliberează odată cu ridicarea permisului să fie scăzute din perioada în care funcţionează interdicţia de a mai şofa. Movilă susţinea că este un abuz faptul că perioada de suspendare a permisului începe doar după scurgerea celor 15 zile în care se poate circula cu dovada de conducere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.