"Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate, atrage atenţia, într-o analiză", economistul Adrian Negrescu.
"Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru.
România a reușit să încaseze doar 61 la sută din fonduri raportat la sumele recalculate și un catastrofal 44 la sută dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 mld.euro.
Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor.
Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței.
Până în prezent, România a încasat 13 miliarde de euro, dar factura incompetenței este deja uriașă. Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare", subliniază analistul economic Adrian Negrescu.
"Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din pdv investițional.
Lipsa unor studii de impact economice și sociale serioase a transformat PNRR într-o bombă cu ceas pentru administrația publică. S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate.
Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă", explică Negrescu.
"Instabilitatea politică a funcționat ca o frână de mână trasă în plină viteză. Criza declanșată de moțiunea de cenzură a lăsat țara în fața celui mai prost scenariu posibil, gestionarea finalului PNRR de către un Guvern interimar. Deși miniștrii au încercat să mențină ritmul și au muncit zi de zi pentru a debloca marile reforme aflate în responsabilitatea lor, limitările juridice actuale blochează mecanismul statului.
Având un Guvern interimar, Executivul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru a adopta aceste acte normative. Singura colac de salvare rămas este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare în perioada următoare. Deputații și senatorii trebuie să dezbată și să adopte în ritm de alertă legile care țin captive miliardele de euro.
(...) Vor fi capabili politicienii să le aprobe într-o sesiune extraordinară? Pare că sunt mici șanse în acest sens.
Cert este că România se află în fața unui paradox dureros. În timp ce avem nevoie disperată de autostrăzi, spitale și modernizare, miliardele din PNRR riscă să se întoarcă la Bruxelles sau să fie anulate din cauza incompetenței decidenților.
PNRR nu a fost o rampă de lansare, ci o oglindă care a scos la iveală lipsa cronică de viziune, absența studiilor de impact și incapacitatea clasei politice de a pune interesul național deasupra jocurilor de culise.
Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat.", arată Negrescu.
