Membrii Consiliului de Administrație au evocat amânarea finalizării și, implicit, a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României, notează Mediafax.

BNR a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 iulie 2021.

Conform documentului, o sursă de incertitudini și riscuri rămâne și conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esențial pentru necesara corecție a dezechilibrului extern și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea recentă a unor materii prime, precum și de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creșterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcția bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului. În același timp, însă, recomandările emise recent de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă și prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puțin în perspectivă apropiată, mari incertitudini și riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de creștere a ratei de infectare în unele țări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informații și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mai pronunțat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condițiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 și valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

Citește și: BNR: Inflația va crește mai repede decât a fost anticipat

S-a observat că și această nouă creștere mai accentuată a ratei anuale a inflației are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din semestrul I, ea fiind atribuibilă, aproape integral, acțiunii factorilor pe partea ofertei, de natură să genereze efecte de bază dezinflaționiste considerabile pe parcursul anului următor. Determinante sunt majorările mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice în luna iulie 2021, cărora li se alătură scumpirea mai consistentă a combustibililor, în corelație cu ascensiunea cotației petrolului. Efecte inflaționiste ceva mai intense decât cele previzionate anterior sunt probabile și în cazul segmentului LFO, inclusiv în contextul tendinței de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxării măsurilor restrictive.

Impactul inflaționist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens și mai de durată, implicit de natură a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului, evocând posibile scumpiri mai mari ale prețurilor energiei, precum și creșterile sincronizate ale cotațiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, ce alimentează inflația pe plan mondial. A fost semnalată și posibila creștere a gradului de transferare în prețuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum și pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricțiilor.

O creștere mai amplă a ratei inflației ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populației, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. Totodată, s-a arătat că există premise favorabile pentru producții peste așteptări în cazul unor culturi agricole în acest an, iar cotațiile internaționale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corecții descendente, cel puțin parțiale, ce vor fi probabil resimțite la nivelul IPC. S-a concluzionat că, deși cresc ca relevanță în acest context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu rămân în perspectivă imediată relativ scăzute, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.

Presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali se vor evidenția, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziției ciclice a economiei. Totodată, activitatea economică este așteptată să-și continue creșterea în trimestrele II și III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deși în decelerare graduală față de primul trimestru, perspectivă ce face probabilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioară celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai.

În contextul amplului efect de bază asociat contracției economice din perioada similară a anului trecut, o asemenea creștere trimestrială implică majorarea considerabilă, la un nivel de două cifre, a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, urmată de scăderea ei moderată în intervalul următor, au remarcat membrii Consiliului. În același timp, s-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, ambele componente majore ale cererii interne – consumul privat și formarea brută de capital fix – contribuie probabil decisiv la creșterea abruptă a variației anuale a PIB în trimestrul II, dar că un aport modest este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, majorarea consistentă a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balanțelor veniturilor, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.