Dumitru Chisălită face o scurtă analiză a cinci cele mai importante propuneri pe care Uniunea Europeană le face țărilor din bloc pentru perioada iernii.
1. Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum
- Modificarea programului societăților comerciale, astfel încât să se modifice profilul de consum.
- Plasarea unor taxe pe tranzacțiile realizate la orele de vârf de consum, care se vor rostogolii la consumatori și care își vor reduce consumul (posibil doar la cei cu contoare inteligente).
- Întreruperea livrării energiei la vârf de consum, după modelul existent înainte de 1989.
2. Reglementarea marjei comerciale la producătorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabilă) care fac profituri mari, excepție fiind profiturile care vor fi reînvestite
- Asociația Energia Inteligență solicită această din anul 2021 în scrisoarea deschisa adresată Guvernului
3. Supraimpozitarea companiilor de petrol și gaz pentru susținerea companiilor și gospodăriilor.
- România a aplicat această metodă din anul 2013, fără să avem o reală protejare a pieței
4. Asigurarea de surse financiare care să asigure lichiditățile pentru companiile energetice și evitarea blocajelor financiare și a blocării piețelor
- România tocmai a elaborate un plan de măsuri care adâncește riscul de blocaj financiar. Implementarea acestei măsuri defac determina anularea OUG tocmai aprobat.
5. Plafonarea prețului gazelor rusești
- Probabil prin compensarea din fondurile UE a diferenței între prețul plafonat și prețul pieței, sau
- Prin refuzarea preluării unor cantități peste acest plafon. Rusia a și reacționat și a arătat că vor face primul pas și vor întrerupe livratrile către Europa.
Citește și: Băncile se pregătesc pentru întreruperi ale alimentării cu electricitate
O parte din cele mai mari bănci europene pregătesc generatoare de rezervă şi reduc iluminatul în avanpremiera unor posibilele întreruperi în furnizarea de electricitate şi raţionalizarea energiei care ameninţă să submineze sistemul financiar ce stă la baza economiei regiunii, transmite Reuters.
Pe măsură ce Rusia reduce livrările de gaze către continentul european, băncile derulează teste de stres pentru a evalua cum pot face faţă unor întreruperi în aprovizionarea cu electricitate şi pregătesc surse alternative de energie, precum generatoare, astfel încât ATM-urile şi serviciile bancare online să nu se oprească.
Există o urgenţă specială pentru ca firmele din sectorul financiar să ia măsuri având în vedere cât de importante sunt plăţile şi tranzacţiile pentru economia europeană, care este deja afectată de consecinţele războiului din Ucraina.
Chiar dacă sectorul bancar s-a adaptat la carantinele şi lucrul de la distanţă din perioada pandemiei, întreruperile în aprovizionarea cu electricitate şi raţionalizare energiei reprezintă o provocare diferită.
"Sistemul bancar este o parte a altor sisteme. Principala mea îngrijorare vizează efectele în cascadă asupra societăţii create de scoaterea din funcţiune a ATM-urilor şi incapacitatea de a efectua tranzacţii fără numerar. Similar, băncile depind de alte servicii cum este internetul", spune Gianluca Pescaroli, profesor la University College London, care a consiliat autorităţile din Londra cu privire la întreruperile în aprovizionarea cu electricitate.
Grupul bancar american JPMorgan, care are câteva mii de angajaţi la Londra şi Frankfurt, a efectuat mai multe simulări care au vizat întreruperea aprovizionării cu electricitate, a declarat pentru Reuters o sursă din apropierea acestui dosar. În funcţie de cât de grave vor fi întreruperile, banca ar putea trece la generatoare diesel pentru ca birourile sale să poată funcţiona timp de mai multe zile, a adăugat sursa.
UniCredit, al doilea mare grup bancar italian, a efectuat şi el teste cu privire la rezilienţa sa operaţională în cursul verii, a dezvăluit o sursă din interiorul băncii. Cele mai recente teste s-au concentrat pe rezilienţa operaţiunilor de procesare a datelor a precizat sursa, care a adăugat că cele două centre principale de date ale băncii sunt aprovizionate cu electricitate din două centrale separate.
De asemenea, băncile au început să ia măsuri vizibile pentru a răspunde la criza energetică, precum reducerea spaţiilor de birouri şi regruparea personalului în mai puţine clădiri.
Deutsche Bank a anunţat că va introduce un set de măsuri de economisire a energiei în cele 1.400 de clădiri pe care le are în Germania, în ideea de a economisi 4,9 milioane kWh pe an, adică o cantitate de energie suficientă pentru a alimenta 49.000 de becuri timp de o oră. Gigantul bancar german a decis să oprească furnizarea de apă caldă la toalete, să reducă temperatura în spaţiile de lucru şi să oprească iluminatul panourilor publicitare exterioare pe timpul nopţii.
La rândul lor, organismele de reglementare au intrat şi ele în alertă. Divizia de supervizare a Băncii Centrale Europene precum şi instituţia similară din Marea Britanie cer băncilor să pună la punct planuri prin care să facă faţă unor perturbări în aprovizionarea cu electricitate. Firmelor din Marea Britanie lu se cere să identificare care sunt serviciile lor importante precum şi metodele prin care vor fi rezolvate vulnerabilităţile dacă ameninţările se vor concretiza.
Cu toate acestea, experţii sunt îngrijoraţi că puţine firme sunt pregătite pentru întreruperea aprovizionării cu electricitate timp de mai multe zile. "Aceasta este o deficienţă serioasă în planurile privind rezilienţa", spune Avi Schnurr, director la Electric Infrastructure Security Council, un think-tank care consiliază firmele cum să se pregătească pentru astfel de situaţii. Potrivit lui Avi Schnurr, băncile ar trebui să încheie aranjamente pentru a se asigura că pot să facă faţă şi unor întreruperi prelungite în aprovizionarea cu electricitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.