Conform noului Plan bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, publicat de Ministerul Finanțelor, salariul minim brut va fi ajustat anual în funcție de rata inflației, iar atunci când ponderea sa în raport cu salariul mediu scade sub 45%, se va aplica o creștere suplimentară legată de productivitatea muncii. 

Protecția puterii de cumpărare

Planul bugetar-structural explică necesitatea ajustării salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici, în contextul unei inflații ridicate. Astfel, valoarea minimului brut va ține cont de rata inflației prognozate, prevenind scăderea dramatică a accesului la bunuri și servicii esențiale pentru această categorie socială.

"Prin ajustarea salariului minim brut în funcţie de rata inflaţiei prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creşterii costului vieţii. Acest aspect este esenţial pentru menţinerea stabilităţii sociale și reducerea sărăciei,” se menționează în documentul oficial. O astfel de măsură va avea, de asemenea, efecte pozitive asupra consumului intern, menținând cheltuielile populației la un nivel stabil chiar și în perioade economice dificile.

Creșterea suplimentară, legată de productivitate

Noua măsură de ajustare a salariului minim include și un mecanism de creștere suplimentară, aplicabil atunci când raportul dintre salariul minim și salariul mediu scade sub 45%. Astfel, în asemenea cazuri, salariul minim ar putea crește suplimentar cu până la 50% din rata de creștere a productivității prognozate pentru anul următor, fără a depăși totuși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut.

„Acest sistem echilibrează echitatea și sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuţiile lor la productivitate și asigurând că salariile cresc în acord cu capacitatea economică a României”, se arată în Planul bugetar. Acest mecanism urmărește și îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de a asigura salarii echitabile și de a preveni creșterea excesivă a disparităților salariale între lucrătorii cu venituri mici și cei cu salarii medii.

Obiectivele planului bugetar pe termen mediu

Planul bugetar-structural, care acoperă perioada 2025-2031, propune o serie de reforme financiare și economice, menite să contribuie la reducerea treptată a deficitului bugetar. Documentul propune extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani, într-un efort de armonizare a economiei românești cu cerințele stabilite de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministerul Finanțelor a estimat un deficit bugetar pentru anul 2024 de 7,9% din PIB, conform metodologiei ESA, iar de aici va porni proiecția traiectoriei de ajustare a deficitului în următorii ani.

Consultări și acord de principiu din partea Comisiei Europene

În luna octombrie, propunerile din cadrul planului au fost discutate în Consiliul Național Tripartit, unde reprezentanții sindicatelor, patronatelor și ai Guvernului au avut ocazia să aducă sugestii și să evalueze impactul măsurilor propuse. Pe 25 octombrie, au avut loc întâlniri între reprezentanții Ministerului Finanțelor și cei ai mediului de afaceri, inclusiv consultări cu autoritățile publice locale prin videoconferință.

Potrivit unor surse guvernamentale, planul va fi trimis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care și-a dat deja acordul de principiu pentru implementarea acestuia. Conform declarațiilor oficiale, aplicarea acestei reforme și a celorlalte măsuri incluse în Planul bugetar-structural are ca obiectiv reducerea vulnerabilităților economiei românești și alinierea la cerințele europene în materie de sustenabilitate economică și echitate socială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.