”Plafonarea prețurilor la alimente nu este o soluție. Eu cred că domnul Ciolacu a dat o declarație neinspirată pentru că, desigur, plafonarea prețurilor la alimente este un lucru foarte important, fiindcă această compensare la energie electrică și la gaze, reducerea TVA-ulului la alimente (mă refer, desigur, la măsurile pe care ei tot le-au propus) sunt binevenite, dar nu sunt suficiente”, a spus Dragoș Frumosu. 

Cu buzunarul gol

Și când spun insuficiente, a continuat el, ”mă gândesc la buzunarul românului, un buzunar gol, în condițiile în care 70% dintre români trăiesc la nivelul unui salariu minim pe economie sau poate maxim 100-200 de lei peste acest salariu. Deci, la un net de 1500-1600 de lei. În aceste condiții, plafonarea prețurilor la alimente la un anumit moment al anului trecut, la o anumită dată a anului trecut, care, luată fără a gândi o strategie comună și generală pentru industria alimentară ar băga în faliment în maxim 60 de zile toată industria alimentară. 

Și este evident: eu plafonez prețul alimentelor la momentul 1 octombrie 2021. Numai că eu, astăzi, produc alimente cu preț la materie primă mult mai mare, cu preț la gaze mult mai mare, cu preț la energie mult mai mare, cu preț la combustibil mult mai mare. Deci, dacă eu plafonez prețurile la nivelul existent la un moment dat, iar eu produc cu prețurile actuale, înseamnă că intru în faliment. Fără discuție, se pot lua niște măsuri, dar nu știu dacă ideile mele sunt foarte bune. Adică, pot veni cu plafonarea prețului, eu trimit la magazinul comercial, la supermarketuri, la hipermarketuri, la comercianți la prețul cu care eu produc astăzi și acolo, la raft, guvernul poate să vină și să dea o subvenție care să acopere diferența de preț de la momentul 1 octombrie 2021, până la momentul în care eu distribui și vând aceste produse alimentare. 

Dacă mai stăm mult așa, o să plătim și mai mult

Este foarte greu din punctul meu de vedere, pentru că trebuie să vedem și adaosul comercial pe care îl are comerciantul, pentru că știm că acest comerciant practică o politică nu tocmai ortodoxă, pe care Consiliul Concurenței ar fi trebuit, de atâția zeci de ani, să o identifice și să ia măsuri în consecință. Repet, plafonarea prețului la alimente fără a lua alte măsuri poate să ducă în colaps toată industria alimentară din România și, în scurt timp să avem în magazine doar produse din import.

Trebuie să se stea într-un permanent dialog cu reprezentanții industriei, pentru că în felul acesta se pot găsi cele mai bun măsuri și cât mai rapide. Pentru că, dacă mai stăm așa, gândiți-vă că plătim pentru decembrie și ianuarie prețurile foarte mari la energie, gaze și combustibil. Discutăm despre o plafonare pentru februarie și martie, iar de la 1 aprilie, și nu e cu păcăleală, din păcate, o să ajungem la prețuri și mai mari. 

Cum este la ații

Deci, aici trebuie găsite niște soluții pe termen mediu, în primul rând, și lung, astfel încât să putem crea o protecție socială românilor. Sunt state, unde cetățenii au venituri foarte mari comparativ cu noi, precum Luxemburg, Franța, care au crescut veniturile familiei alocând de la bugetul statului sume corespunzătoare. Spre exemplu, pentru o persoană au alocat un plus la venit de 200 și ceva de euro. Trebuie să facem niște politici sociale care să îmbrace sărăcia românului. Zece ani de zile nu s-au luat măsuri, au crescut prețurile, s-au aliniat, mai corect spus, numai pentru venituri nu s-a făcut nimic. 

Citește și ȘOC la bursa americană. A pățit-o cel mai mare fond de investiții din lume

Știu de la colegii mei din patronat că trebuie să aibă loc niște discuții, întâlniri, atât cu primul ministru, cât și cu ministrul Agriculturii, dar și cu ministrul Finanțelor. Probabil, săptămâna viitoare. Important este să înțeleagă și să ia măsurile care se cuvin pentru a proteja atât românul și, nu în ultimul rând, industria alimentară românească. Noi, ca sindicate am mai propus o măsură. Și anume: noi, industria alimentară suntem o industrie strategică. Vreau, nu vreau, eu trebuie să vin la lucru zilnic pentru a produce pentru toată lumea. Prin urmare, am dori o politică fiscală și salarială care să se aplice lucrătorilor din industria alimentară ca în construcții. 

TVA zero la alimente

Se vorbește și despre o altă măsură, precum TVA zero la alimente. Dar, după cum a declarat profesorul Mircea Coșea, lucrurile sunt ceva mai complicate acum. ”Pentru că Uniunea Europeană cere o trecere prin filtrele ei măsurile pe care o țară sau alta le-ar lua. Deci, ar cere timp, nu s-ar putea aplica imediat”.   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.