O propunere italiană vizând plafonarea preţului gazelor naturale în Europa câştigă susţinători în regiune, pe măsură ce statele europene o văd ca pe "singura soluţie" pentru a răspunde la explozia preţurilor, a declarat marţi ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, informează Bloomberg.
Italia a recomandat ca statele membre UE să introducă o limită pentru preţul gazelor naturale importate din Rusia pentru a ajuta la contracararea inflaţiei în blocul comunitar, însă o serie de state membre, printre care şi Germania, au privit-o cu scepticism.
"Preţul gazelor naturale nu creşte dintr-un motiv fizic. Preţul creşte doar pentru că cineva, din spatele unei tastaturi, a decis acest lucru", a spus Roberto Cingolani, într-o conferinţă organizată la Roma.
Singura soluție sustenabilă
În realitate, însă, reducerea importurilor de gaze din Rusia a contribuit la creşterea preţurilor în ultimele zile, în condiţiile în care livrările prin conducta cheie Nord Stream au scăzut cu până la aproape 40% din capacitate. În aceste condiţii, preţurile de referinţă la gaze în Europa au crescut cu 4% comparativ cu nivelul înregistrat vineri şi sunt de aproape patru ori mai mari decât erau în urmă cu un an.
Impunerea unui plafon de preţ "pare să fie singura soluţie sustenabilă", consideră Cingolani. Potrivit ministrului italian, o astfel de măsură ar permite evitarea riscului ca "cineva să se trezească într-o dimineaţă şi să vină cu un preţ nebunesc la gaze naturale".
Printre măsurile suplimentare ar putea să se numere separarea preţului pentru electricitatea produsă de pe urma arderii gazelor naturale de preţurile pentru energia regenerabilă şi creşterea producţiei de electricitate în termocentralele pe bază de cărbune, potrivit oficialului italian.
"O decizie de majorare, temporară, a producţiei de cărbune nu va afecta obiectivele de carbonizare ale Italiei şi ar oferi o alternativă mai ieftină pentru a creşte stocurile de energie", a susţinut Cingolani. Guvernul german a anunţat deja o serie de planuri pentru repornirea termocentralelor pe bază de cărbune în ideea de a reduce dependenţa ţării de gazele naturale ruseşti.
Citește și Criza gazelor. Germania riscă o recesiune, Suedia face planuri de urgență
Până una, alta însă, Germania va reporni centralele electrice pe bază de cărbune pentru a economisi gazele naturale, a anunțat duminică ministrul economiei țării, pe fondul îngrijorărilor legate de o iminentă criză de aprovizionare după ce Rusia a redus livrările de gaze către Europa în această săptămână.
Măsura a făcut parte dintr-o serie de alte măsuri inclusiv noi stimulente pentru companii pentru a consuma mai puțin gaz natural, în contextul în care Europa ia măsuri pentru a face față reducerii livrărilor de energie din Rusia.
De când țările europene au impus sancțiuni pentru a pedepsi Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie, Rusia a răspuns prin întreruperea livrărilor de gaze către mai multe țări europene. Săptămâna trecută, gigantul energetic rus Gazprom a redus, de asemenea, fluxurile prin gazoductul Nord Stream, o legătură submarină importantă care transportă gaz direct în Germania.
Gazprom a dat vina pe probleme de întreținere pentru aceste reduceri, dar liderii europeni au calificat această măsură drept o tactică politică a președintelui rus Vladimir Putin.
"Situația este gravă", a afirmat duminică Robert Habeck, ministrul german al economiei, care este și vicecancelar al Germaniei, într-o declarație, prezentând măsurile care vor fi luate pentru a se asigura că mai mult gaz va fi disponibil pentru a fi redirecționat în depozite, astfel încât țara să aibă suficient pentru a trece iarna. Printre acestea se numără repunerea în funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune a căror activitate a fost resusă din cauza emisiilor de de carbon, deși declarația nu a precizat câte centrale vor fi afectate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.