Comisia Europeană a atenţionat ţările membre ale Uniunii Europene că o plafonare generală a preţului gazului ar putea fi dificil de lansat şi implică riscuri pentru securitatea energetică, pe fondul apelurilor capitalelor europene către Bruxelles de a lua măsuri privind ţinerea sub control a preţurilor carburanţilor, relatează joi Reuters.

Executivul UE le-a prezentat miercuri statelor membre un document care analizează diferitele opţiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce preţul gazului, după ce 15 dintre cele 27 de ţări membre au solicitat o plafonare la nivelul UE a acestui preţ.

Potrivit documentului, consultat de Reuters, lansarea unei plafonări generale a preţurilor pentru toate tranzacţiile cu gaz - acoperind atât livrările de gaz natural lichefiat, cât şi pe cele prin conducte - ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între ţările UE.

În cazul unei scăderi masive a livrărilor, numeroase ţări ar putea atinge plafonul preţului gazului, ceea ce ar însemna că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută, a explicat Comisia.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi ''resurse financiare semnificative'' pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Între statele UE există divergenţe asupra posibilităţii ca plafonarea preţului gazului să contribuie la eforturile de reducere a dependenţei de gazul rusesc, după ce Moscova a redus livrările către ţările UE.

Franţa, Italia, Spania, Polonia şi încă 11 ţări membre i-au cerut marţi Comisiei Europene să propună o plafonare a preţului asupra tuturor tranzacţiilor cu gaz, în special pentru a ţine în frâu inflaţia.

Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se află printre statele care se opun unei asemenea plafonări. Discuţiile vor continua vineri la o reuniune a miniştrilor energiei din UE.

Citeşte şi: Dumitru Chisăliță: Noua plafonare a prețurilor la energie complică inutil modul de aplicare

Președintele asociației Energia Inteligentă Dumitru Chisăliță spune că noua schimbare la legea plafonării prețurilor la energie, complică inutil modul de aplicare.

Expertul spune că: ”Amendamentele aprobate în Senat, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, care a înlocuit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, nu rezolvă situația celor care sunt obligați să se încălzească cu energie electrică, dar complică inutil modul în care se aplică plafoanele de preț la energie electrică.”

Dumitru Chisăliță explică de ce legea este o complicație inutilă

În anul 2021 s-a convenit să fie ajutați consumatorii de energie și gaze naturale printr-o Lege de plafonarea / compensarea prețului (aceasta a dublat prin plafonare, prețul la gaze), care a fost continuată cu o altă lege care avea ca scop declarat să plafoneze și prețul, dar să determine și reducerea consumului de energie prin plafoanele stabilite la prețul energiei (consumul s-a redus, dar datorită consumatorilor industriali care se închid și își reduc activitatea).

Acum se pregătește ca aceeași lege care a ajutat consumatorii (!), a redus consumul de energie (!) să ducă și la reducerea abandonului școlar și chiar la creșterea natalității în România (!) (o familie cu mai mulți copii dacă urmează o formă de învățământ va obține un preț plafonat mai mic – nu se știe cum se aplică dacă familia are mai multe proprietăți, dacă copii stau cu bunicii, cum se va face conexiunea între NLC și numărul de copii, cine va face verificarea dacă sunt la școală sau nu etc.).

Am identificat 13 combinații posibile de prețuri care se vor regăsi pe facturile consumatorilor casnici de energie electrică:

cazul 1 : Consumatorul are cel puțin 3 copii dar doar dacă urmează o formă de învățământ, indiferent cât consumă (!), plătește prețul de 0,68 lei/kWh la toate punctele de consum,

cazul 2 : Consumatorul care folosește aparate medicale, pe baza unei declarații pe proprie răspundere (!), indiferent cât consumă, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, 

cazul 3 : Consumatorul a consumat în anul 20221 în medie peste 301 kWh, și consumă lunar anul acesta este tot peste 301 kWh, plătește prețul din contract, adică între 2,5 - 3,9 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 752 - 1173 lei,

cazul 4 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie peste 301 kWh, și consumă lunar anul acesta este sub 255 kWh, plătește prețul de 0,8 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 204 lei,

cazul 5 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie peste 301 kWh, și consumă lunar anul acesta este sub 300 kWh, plătește prețul de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și prețul pieței pentru diferență, respectiv o factură lunară de cca 240 lei,

cazul 6 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 300 kWh, și consumă lunar anul acesta peste 301 kWh, plătește prețul de 0,8 lei/kWh, pentru primii 255 kWh și prețul pieței pentru diferență,respectiv o factură lunară de cca 242,5 lei,

cazul 7 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie peste 301 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 100 kWh, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 68 lei,

cazul 8 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 100 kWh, și consumă lunar anul acesta este peste 350 kWh, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 238 lei,

cazul 9 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 100 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 100 kWh, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 68 lei,

cazul 10 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 300 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 255kWh, plătește prețul de 0,8 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 204 lei,

cazul 11 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 300 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 300 kWh, plătește prețul de 0,8 lei/kWh, pentru primii 255 kWh și prețul pieții pentru diferență respectiv o factură lunară de cca 240 lei,

cazul 12 : Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 300 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 100 kWh, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 68 lei,

cazul 13: Consumatorul a consumat în anul 2021 în medie sub 100 kWh, și consumă lunar anul acesta sub 300 kWh, plătește prețul de 0,68 lei/kWh, respectiv o factură lunară de cca 204 lei.

De reținut: În lege există prevăzut ca în februarie 2023 să se realizeze o citire a contoarelor tuturor consumatorilor și în cazul în care media consumului anului 2022, este diferită de media anului 2021 se va relua întreg procesul de încadrare în categoria prețurilor plafonate, de recalculare a tuturor facturilor din anul precedent, de emitere de noi facturi care vor reamplasa toți consumatorii din România în alte 13 situații posibile și se vor emite alte facturi, care vor regulariza facturile emise în decursul fiecărei luni din anul 2022.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.