"Aş vrea să vorbesc despre două schimbări legislative care sunt amplu dezbătute în această perioadă, şi anume OUG-ul de tăiere a comisioanelor unde, am realizat singur calculele, 50 de milioane de lei s-ar muta de la administratori la participanţii de fonduri de pensii. Se plănuieşte tăierea comisionului din contribuţii, de 0,5%. Mai este o altă ordonanţă, cred că s-a şi aprobat de către plenul Parlamentului, OG 16 care introduce impozitarea dividendelor. La fel am făcut calculele. 150 de milioane de lei pleacă de la participanţi la stat, impozit pe dividende. E o estimare grosieră, dar e destul de simplu calculul. Ştim cât sunt dividendele, ştim cât sunt activele. Deci 50 de milioane de lei pleacă de la administratori la participanţi, de la participanţi pleacă 150 de milioane de lei la stat. Deci la finalul zilei, din cele două proiecte legislative avem următoarele cifre: administratorii închid ziua cu minus 50 de milioane de lei, participanţii închid ziua cu minus 100 de milioane de lei, statul închide ziua cu 150 de milioane de lei", a spus miercuri Cristian Popa, la masa rotundă privind viitorul pensiilor românilor organizată de Comisia pentru antreprenoriat şi turism a Camerei Deputaţilor.

El a precizat că, dacă împărţim 50 de milioane de lei la 8 milioane de participanţi, o să vedem că statul salvează 6 lei pe an pentru fiecare român. În acelaşi timp ia de trei ori mai mult de la participanţi şi duce în bugetul statului.

"Mi se pare ca e genul de reformă care nu se încadrează în ce ne spune jalonul PNRR cu privire la creşterea sustenabilităţii sistemului. Aş continua cu altă idee. Bănuiesc că ştiţi fiecare dintre dumneavoastră cât aveţi în contul de pe Pilonul II. Eu am făcut studii şi v-aş întreba următorul lucru: ştiţi cât de mult aţi contribuit la Pilonul I, în aceeaşi perioadă? Presupun că ştiţi cât aveţi în Pilonul II. Nu vă ţin în suspans, de 7,3 ori mai mult aţi plătit la Pilonul I începând cu 2007, de când a fost lansat sistemul. Atât aţi fi avut în Pilonul II dacă nu mergeau la stat. Eu m-am crucit când am văzut. Am înmulţit suma cu 7,3. Primul meu job a fost cam în aceeaşi perioadă. Deci am contribuit toată perioada. Dacă aţi contribuit mai mult, cu atât mai mult aţi dat la stat. Mie mi s-a părut o cifră foarte, foarte mare. Un alt aspect la fel de important. Am calculat "eficienţa" Pilonului I şi am ajuns la un calcul foarte simplu. Am început aceste investigaţii pentru a-mi răspunde la propriile întrebări, dar cred că sunt relevante pentru toată societatea. Deci eficienţa Pilonului I. Un român mediu plăteşte contribuţia de 25% pe un salariu mediu, deci 25% din 6.500 de lei, plăteşte lunar 1.620 de lei timp de 35 de ani pentru a primi un punct de pensie. Acum, ce primeşte la schimb? După 35 de ani primeşte un punct de pensie care este 1.586 de lei plus / minus 12,5% timp de 16,3 ani pentru că atât trăieşte românul în medie la vârsta de pensionare, la 65 de ani. Deci plătim o sumă timp de 35 de ani şi primim aproape aceeaşi sumă timp de 16 ani", a declarat Cristian Popa.

El a menţionat ca aceste calcule sunt valabile doar dacă respectivul contributor ajunge la 65 de ani. În cazul în care nu ajunge, randamentul este de minus 100%.

"Nu mai spun că este Pilonul I nesustenabil pentru că m-a certat domnul ministru al Muncii, dar spun că Pilonul II de pensii, din calculele pe care CFA România le-a făcut, este de trei ori mai eficient", a afirmat Cristian Popa.

De asemenea, el a arătat că a mai făcut un calcul, referitor la nerespectarea calendarului de creştere a contribuţiei până la 6% din salariul brut şi a declarat ca românii ar fi avut pensia privată mai mare 22% dacă se respecta calendarul.

Citește și BNR: Creșterea economică va încetini puternic în 2023

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluţia gap-ului PIB, în condiţiile în care, după ce şi-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023", se spune în minuta BNR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.