Azerbaidjan, o ţară cu resurse semnificative de petrol şi gaze naturale, este în mod special vulnerabilă la orice întrerupere a exporturilor de energie, chiar dacă locul pe unde se fac exporturile nu este în apropierea enclavei Nagorno-Karabah. La rândul său, Armenia găzduieşte centrala nucleară de la Metsamor, care este deja într-o stare precară din cauza riscurilor de cutremur.

În cazul petrolului, principala rută pentru exporturile de petrol ale Azerbaidjanului este conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, care este responsabilă pentru aproximativ 80% din exporturile de petrol ale ţării, şi care traversează Georgia şi de acolo până pe coasta Mediterană a Turciei. Oleoducutul are o capacitate de 1,2 milioane de barili pe zi, adică peste 1% din livrările mondiale de petrol. În prezent această conductă exportă peste 500.000 de barili de petrol pe zi.

Rata șomajului în România. Procent surprinzător

De asemenea, Azerbaidjanul exportă petrol via Rusia prin intermediul conductei Baku-Novorossiisk şi via Georgia pe calea ferată precum şi prin conducta Baku-Supsa.

"Conflictul din Nagorno-Karabakh îngrijorează comunitatea internaţională şi din cauza faptului că este o ameninţare la adresa stabilităţii unei regiuni care serveşte drept coridor pentru o serie de conducte importante car transportă petrol şi gaze naturale pe pieţele mondiale", susţin analiştii de la firma de consultanţă OilX.

În ceea ce priveşte gazele naturale, grupul petrolier britanic BP este în fruntea unui consorţiu internaţional care dezvoltă uriaşul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, care ar urma să livreze primele cantităţi de gaze spre Europa la finele acestui an. Câmpul Shah Deniz I, care produce gaze naturale din 2006, are o capacitate de producţie de opt miliarde metri cubi pe an. Producţia de la câmpul Shah Deniz II este aşteptată să ajungă la 16 miliarde metri cubi pe an, dintre care 10 miliarde metri cubi sunt programaţi să ajungă în Europa şi şase miliarde metri cubi pentru Turcia.

Agenţia de evaluare S&P a anunţat că în opinia sa conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan este unul "mocnit", fără a ameninţa, pentru moment, livrările de energie. "Vom urmări implicaţiile pentru finanţele suverane, fluxurile de energie şi lichiditatea companiilor în cazul unei noi escaladări a conflictului", a informat S&P.

Armenia şi Azerbaidjanul au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.