Piața rezidențială din România primește un nou semnal de avertizare. Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproape 10% în prima jumătate a anului, iar declinul s-a accentuat în iunie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
Autorizațiile emise acum reprezintă proiectele care ar trebui să ajungă în etapa de construcție și, ulterior, pe piață. Reducerea lor nu înseamnă că toate locuințele respective dispar automat, dar arată că dezvoltatorii și proprietarii înaintează mai puține proiecte decât în urmă cu un an.
Dacă tendința continuă, efectele vor deveni vizibile în următorii ani: mai puține locuințe noi, o concurență mai redusă între dezvoltatori și o presiune care poate împiedica ieftinirea apartamentelor.
În perioada ianuarie–iunie 2026 au fost eliberate 15.939 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 9,6% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor INS.
Raportat la procentul comunicat de INS, rezultă că în primul semestru al anului trecut fuseseră emise aproximativ 17.630 de autorizații. Piața a pierdut astfel, într-un singur an, aproape 1.700 de autorizații.
Scăderea s-a accentuat în ultima lună a semestrului. În iunie au fost eliberate 2.960 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 545 mai puține decât în iunie 2025, respectiv o diminuare de 15,5%.
Față de mai 2026, numărul autorizațiilor a crescut totuși cu 2,7%, echivalentul a 78 de documente. Revenirea lunară este însă insuficientă pentru a schimba tendința anuală.
Suprafața utilă totală autorizată în iunie a ajuns la 975.756 de metri pătrați. Aceasta a crescut cu 18,2% față de mai, dar a rămas cu 8,3% sub nivelul din iunie 2025.
Diferența dintre scăderea numărului de autorizații și cea a suprafeței autorizate sugerează că proiectele aprobate au, în medie, dimensiuni mai mari. Cifrele nu permit însă transformarea directă a fiecărei autorizații într-un anumit număr de apartamente: o autorizație poate viza atât o singură casă, cât și un bloc cu numeroase locuințe.
Declinul nu este distribuit uniform. În primele șase luni, cele mai mari scăderi, exprimate în număr de autorizații, au fost înregistrate în:
Vest: minus 429 de autorizații;
Nord-Est: minus 400;
Sud-Est: minus 293;
Nord-Vest: minus 282;
Sud-Muntenia: minus 232;
Centru: minus 147.
Doar două regiuni au încheiat semestrul pe plus. În Sud-Vest Oltenia au fost emise cu 47 de autorizații mai mult decât în prima jumătate din 2025, iar în București–Ilfov creșterea a fost de numai 36 de autorizații.
Imaginea din iunie este asemănătoare. Față de aceeași lună din 2025, regiunea Nord-Est a pierdut 174 de autorizații, iar Vestul, 145. Au urmat Sud-Est, cu un minus de 85, și Centru, cu 79 de autorizații mai puține. București–Ilfov a înregistrat o creștere de 12 autorizații, iar Sud-Vest Oltenia, de patru.
Un alt detaliu important este că 68,7% dintre autorizațiile rezidențiale emise în iunie au vizat zona rurală. Numărul mare nu trebuie confundat cu volumul efectiv de locuințe: în mediul rural predomină autorizațiile pentru case individuale, în timp ce în marile orașe o singură autorizație poate acoperi un ansamblu cu zeci sau sute de apartamente.
Scăderea autorizațiilor poate reflecta o prudență mai mare a dezvoltatorilor în fața costurilor ridicate, a modificărilor fiscale, a finanțării scumpe și a incertitudinii privind cererea viitoare.
BNR arată că prețurile locuințelor au continuat să crească într-un ritm anual de 6,7% în ultimul trimestru din 2025, în timp ce costurile de construire s-au majorat cu 6,9% pe parcursul anului. Totodată, numărul locuințelor terminate în primele trei trimestre din 2025 fusese deja cu 5,3% sub nivelul perioadei corespunzătoare din 2024.
Oferta disponibilă la vânzare s-a restrâns cu 24% în primul trimestru din 2026, conform datelor citate în Raportul BNR asupra stabilității financiare. Această evoluție arată că problema ofertei nu privește doar proiectele viitoare, ci este deja vizibilă în numărul proprietăților scoase pe piață.
Pe de altă parte, cererea a devenit mai prudentă. În primele șase luni din 2026 au fost tranzacționate 272.657 de imobile, cu 16.229 mai puține decât în perioada similară din 2025, potrivit ANCPI.
Luna iunie a adus însă o revenire: au fost vândute 51.808 imobile, cu 1.494 mai multe decât în mai și cu 2.615 peste nivelul din iunie 2025. Prin urmare, piața se află într-o situație aparent contradictorie: tranzacțiile lunare și-au revenit, dar proiectele care ar trebui să alimenteze oferta viitoare sunt tot mai puține.
În mod normal, o cerere mai slabă ar trebui să limiteze creșterea prețurilor. Reducerea simultană a ofertei schimbă însă ecuația.
Dacă dezvoltatorii lansează mai puține proiecte, cumpărătorii vor avea de ales dintr-un stoc mai restrâns, mai ales în orașele unde cererea rămâne ridicată. Proprietarii și dezvoltatorii pot deveni mai flexibili în negocierile individuale, dar o scădere generalizată a prețurilor devine mai puțin probabilă atunci când oferta se contractă.
Autorizația de construire este numai prima etapă. Nu toate proiectele autorizate sunt începute, iar unele pot fi amânate sau abandonate. Tocmai de aceea, scăderea de acum s-ar putea transmite cu întârziere în numărul locuințelor terminate.
Semnalul dat de primul semestru rămâne însă clar: România pregătește mai puține proiecte rezidențiale decât în urmă cu un an. Dacă cererea își revine înainte ca oferta să fie refăcută, presiunea asupra prețurilor poate reapărea rapid.
