Estimările variază ușor, dar consensul general este că prețurile „aurului negru” nu vor urca semnificativ, chiar și în contextul reducerii cotelor de producție asumate de țările membre ale alianței OPEC+. O situație oarecum bizară și care a generat dezbateri privind strategia ce trebui adoptată la următoarea reuniune a miniștrilor organizației, planificată online pentru joi.

Fixată, inițial, pentru duminică, summitul cartelului a fost amânată pentru a acorda „mai mult timp” țărilor membre să ajungă la un consens, potrivit analiștilor. 

Înainte de acest anunț, piața se aștepta la prelungirea restricțiilor de producție pentru două sau trei luni, indicând „o lipstă de loc” pe piață pentru noi cantități de petrol. Opt state membre, inclusiv Arabia Saudită și Rusia, au fost deja nevoite să amâne reintroducerea a 2,2 milioane de barili retrași peste cotele stabilite pentru întreaga alianță, pentru a preveni o prăbușire a prețurilor.

De la sfârșitul anului 2022, OPEC+ a implementat o strategie de reducere a ofertei, producând aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, în comparație cu o capacitate reală estimată la 47 de milioane, conform lui Francis Perrin, director de cercetare la Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI).

Deși cartelul folosește „toate pârghiile disponibile”, notează Amr Osman, consultant independent în domeniul petrolului și gazului, încetinirea economiei Chinei – cel mai mare importator de petrol – afectează grav prețurile. Economia chineză suferă de un consum scăzut și de o criză severă în sectorul imobiliar, ceea ce agravează situația.

Piața petrolului de șist din SUA în ascensiune

În paralel, crește volumul, dar și numărul producătorilor din afara OPEC+, explică Giovanni Stauvono de la UBS. În special în Statele Unite, producția este stimulată de un mediu competitiv caracteristic companiilor private, spre deosebire de companiile naționale care domină în țările membre ale cartelului.

În ultimul deceniu, ascensiunea petrolului de șist a transformat Statele Unite în cel mai mare producător mondial, depășind Rusia și Arabia Saudită, subliniază Francis Perrin.

Conform Agenției Internaționale a Energiei (AIE), în 2016, când OPEC a format OPEC+ alături de alte 10 țări, petrolul brut american reprezenta 11% din producția globală, cotă care a ajuns acum la 16%. În același timp, ponderea cumulată a țărilor membre ale cartelului a scăzut de la 62% la 56%.

În contextul petrolului neconvențional, creșterea producției americane este și mai evidentă, fiind susținută de obiectivul de independență energetică al Statelor Unite. Majoritatea petrolului produs în SUA este utilizat pe plan intern, ceea ce determină guvernul să favorizeze prețuri reduse pentru a sprijini consumatorii finali.

Administrația viitoare a lui Donald Trump ar putea accelera această tendință. În timpul campaniei, Trump a rezumat viziunea sa asupra energiei cu sloganul „Să forăm, baby, să forăm!”, un mesaj clar în favoarea combustibililor fosili.

O strategie dificil de susținut

În aceste condiții, strategia OPEC+ este „dificil de susținut”, consideră Jorge Leon. Organizația nu poate continua să reducă producția la nesfârșit fără a pierde venituri semnificative și influența asupra prețurilor, în timp ce cota sa de piață se erodează.

Pentru mulți membri ai cartelului, în special pentru statele din Golf, veniturile din petrol sunt esențiale pentru finanțarea societății, modernizarea economiei și menținerea echilibrului social, explică Francis Perrin. De exemplu, Emiratele Arabe Unite și Kazahstanul doresc să dezvolte noi proiecte petroliere și exercită presiuni pentru a produce mai mult.

Între timp, menținerea reducerilor de producție oferă un avantaj competitorilor, care profită pentru a livra mai multe barili la prețuri relativ scăzute. Conștientă de această problemă, OPEC+ a transmis un mesaj producătorilor americani de petrol de șist, avertizându-i să fie prudenți în investiții. Strategia implică faptul că OPEC+ poate readuce rapid pe piață cantități mari de petrol, afectând rentabilitatea noilor proiecte.

Potrivit analiștilor, prețurile WTI și Brent vor rămâne în jurul valorii de 60 de dolari pe baril anul viitor, mult sub pragul de 80 de dolari dorit de cartel.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.