Record de contracte de muncă, dar criză de forță de muncă specializată

„Avem un număr record de contracte de muncă active – cu circa un milion mai multe decât acum zece ani. Este cel mai mare din istoria României de după 1990”, a declarat Simona Bucura-Oprescu. În același timp, a atras atenția că piața muncii rămâne deficitară, întrucât cererea angajatorilor nu este acoperită de oferta de forță de muncă, mai ales în sectoarele tehnice.

Potrivit datelor prezentate de ministru, în anul 2024 au fost declarate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) peste 650.000 de locuri de muncă vacante, dintre care aproximativ 350.000 au fost declarate vacante în mod repetat, semn că firmele nu reușesc să găsească oameni potriviți pentru posturi esențiale.

Construcțiile, industria cu cele mai mari probleme

Sectorul construcțiilor este printre cele mai afectate de lipsa personalului. Simona Bucura-Oprescu a confirmat afirmațiile lui Cristian Erbașu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții, care susține că industria are nevoie de aproximativ 700.000 de angajați.

„Constructorii spun că au nevoie de dulgheri, electricieni, instalatori, ingineri constructori, arhitecți. Acestea sunt ocupații extrem de căutate în prezent, iar deficitul este vizibil în toate șantierele din țară”, a subliniat ministrul.

Mai mult decât atât, lipsa de personal din construcții afectează indirect zeci de alte industrii conexe: de la producătorii de materiale de construcții până la cei din industria textilă sau electronică. „Construcțiile sunt regina industriilor. Dacă nu ai personal acolo, toată lanțul e afectat”, a punctat Bogdan Chirieac în cadrul dezbaterii.

Problema: România produce prea mulți juriști și prea puțini meseriași

Ministrul a recunoscut că sistemul educațional românesc produce în continuare un număr disproporționat de specialiști în domenii precum dreptul, economia sau psihologia, în timp ce cererea reală pe piața muncii este pentru meserii tehnice: ospătari, instalatori, mecanici auto.

În acest sens, Ministerul Muncii colaborează cu Ministerul Educației și Autoritatea Națională pentru Învățământ Dual și Tehnic, în cadrul unui mecanism denumit „Reconectăm”, lansat în 2023. Scopul acestui program este de a sincroniza oferta sistemului de educație cu cerințele angajatorilor.

„Cei din sistemul educațional declară care sunt specializările și absolvenții pe care îi produc anual. În paralel, angajatorii ne transmit ce nevoi au. Punem datele cap la cap și ajustăm direcțiile de formare, astfel încât să nu mai formăm specialiști pe stoc, fără legătură cu realitatea economică”, a explicat Bucura-Oprescu.

Formarea profesională a adulților – o soluție necesară

Ministrul a amintit că ANOFM are în responsabilitate și componenta de formare profesională a adulților, un instrument esențial în adaptarea forței de muncă existente la cerințele actuale ale economiei. Reconversia profesională și formarea continuă sunt considerate de autorități un pilon crucial pentru combaterea deficitului de competențe.

Concluzie: „Nu e suficient să ai contracte, trebuie să ai și oameni pregătiți”

România se află într-un paradox al pieței muncii: are un număr record de contracte de muncă, dar suferă din cauza lipsei cronice de personal calificat în domenii-cheie. Ministrul Muncii a subliniat că soluția pe termen lung constă într-o mai bună corelare între educație și economie, dar și în investiții consistente în formarea profesională a adulților.

_____________________________________________________________________________

Abonează-te la canalul nostru WhatsApp pentru mai multe știri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.