Petrolul sare de 123 de dolari. Ce urmează pentru prețurile la benzină și motorină
Prețul petrolului a intrat din nou în zona de tensiune majoră, după ce cotația Brent a urcat la peste 123 de dolari pe baril. Mișcarea nu este una obișnuită de piață, ci semnalul unui nou episod de presiune globală, cu efecte directe asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra economiei.
Datele din piață arată o creștere puternică pe toate benchmark-urile relevante. Brent, referința pentru Europa, a ajuns la 123,31 dolari pe baril, în creștere cu peste 4%, în timp ce petrolul american WTI a trecut de 109 dolari.
Acest nivel este important pentru că depășește pragul psihologic de 120 de dolari, considerat de analiști punctul de la care efectele în economie devin vizibile și rapide. Până la aproximativ 100 de dolari, piața poate absorbi șocul. Peste 120 de dolari însă, creșterea începe să se transmită accelerat în lanțul economic.
Primul impact apare la pompă. Creșterea cotațiilor internaționale se transmite, de regulă, în una până la două săptămâni în prețurile din România. Asta înseamnă scumpiri la benzină și motorină, costuri mai mari pentru transport și presiune suplimentară pe prețurile produselor.
Pentru companii, efectul este și mai amplu. Transportul, producția și logistica devin mai scumpe, iar aceste costuri ajung, în final, la consumator.
Citește și: Criza petrolului care a zguduit lumea în 1973 ar putea reveni
Saltul nu este întâmplător. Piața reacționează la un cumul de factori: tensiuni geopolitice în zone-cheie pentru aprovizionare, riscuri asupra transportului de petrol, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz, și incertitudini legate de livrările globale.
Aceste elemente reduc încrederea în stabilitatea ofertei și împing prețurile în sus.
Un astfel de nivel nu mai a fost atins din 2022, când petrolul a explodat imediat după declanșarea războiului din Ucraina. Atunci, piața a reacționat la riscul dispariției unei părți importante din oferta globală, în condițiile în care Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de țiței. Sancțiunile, blocajele logistice și retragerea companiilor occidentale au creat un șoc de ofertă, amplificat de o piață deja tensionată după pandemie. Revenirea acum în aceeași zonă de preț transmite un semnal similar: nu este doar o creștere, ci o reacție la temeri reale privind aprovizionarea globală cu petrol.
Un petrol de peste 120 de dolari pe baril înseamnă, aproape automat, presiune inflaționistă. Energia este un cost de bază în economie, iar atunci când crește, se scumpesc bunurile și serviciile, cresc costurile de producție și scade puterea de cumpărare.
Băncile centrale urmăresc atent aceste evoluții, pentru că pot influența dobânzile și politica monetară.
Citește și: Emiratele Arabe Unite anunță ieșirea din OPEC. Ce înseamnă această decizie pentru prețul petrolului
Dacă nivelul actual se menține sau crește, carburanții vor continua să se scumpească, guvernele ar putea interveni prin reduceri de taxe sau plafonări, iar inflația ar putea reveni pe un trend ascendent. În schimb, o calmare a tensiunilor geopolitice ar putea stabiliza piața.
Cert este că, în acest moment, petrolul a intrat din nou într-o zonă în care impactul economic devine imediat și vizibil.
