În raportul său lunar, OPEC a previzionat că în ultimele trei luni din acest an cererea globală de petrol va fi de 99,49 milioane de barili pe zi (bpd), o scădere de 330.000 faţă de estimarea de luna trecută. Dacă prețurile la energie ar fi fost mici, OPEC oricum ar fi fost obligată să modifice previziunile sale. Într-un cuvânt, cum o dai, socoteala tot nu iese. 

Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit anul acesta 86 de dolari, după ce grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a majorat gradual livrările de ţiţei, iar cererea s-a redresat în urma ridicării restricţiilor şi a redeschiderii economiilor. Pentru anul viitor, OPEC se aşteaptă la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019.

Grupul OPEC+ a fost de acord săptămâna trecută să menţină planurile care prevăd majorarea producţiei de ţiţei cu 400.000 de barili pe zi din decembrie, în pofida solicitărilor din partea Statelor Unite pentru o creştere mai accentuată, cu scopul de a contracara avansul preţurilor.

Surse din cadrul OPEC+ au declarat pentru Reuters că Statele Unite au capacitatea de a majora propria producţie dacă vor să sprijine accelerarea redresării economiei globale. Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu doreşte să acţioneze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creşterii cazurilor de infecţii.

Citește și Un conflict SUA-OPEC nu este o exagerare! Este chiar posibil

Vicepremierul rus Alexander Novak a explicat că din august OPEC a livrat deja pe plan global o cantitate de ţiţei mai mare cu două milioane bpd şi va continua cu planul de a majora producţia cu 400.000 de barili pe zi (bpd) în fiecare lună, în ultima parte a lui 2021 şi în primele luni din 2022.

"Există unele indicii privind scăderea cererii de petrol în UE în octombrie. Cererea de ţiţei pe plan global este încă sub presiune din cauza creşterii cazurilor de infecţii", a declarat Novak, explicând de ce OPEC+ nu a majorat mai mult producţia.

Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creştere şi mai mare a preţurilor la gaze naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse la alţi combustibili. Creşterea preţurilor la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.

Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi, în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.