Doar patru din zece români înţeleg pe deplin majoritatea termenilor şi produselor financiar-bancare, în timp ce 10% au dificultăţi în a percepe exact semnificaţia termenilor de specialitate, reiese dintr-un studiu publicat, recent, de o agenţie specializată în cercetare de piaţă.

Conform documentului, intitulat "Financial Services Transformation", realizat de compania Exact Business Solutions - Research & Consulting, la începutul acestui an, patru zece români (38%) s-au autoevaluat ca având o înţelegere foarte bună a majorităţii termenilor şi produselor financiar-bancare.

În plus, acelaşi eşantion a afirmat că nu întâmpină dificultăţi în înţelegerea acestora.

De asemenea, peste jumătate (53%) dintre respondenţi susţin că înţeleg "în mare parte" termenii şi produsele financiar-bancare, însă există anumite aspecte pe care le consideră dificil de înţeles.

În acelaşi timp, aproape 10% din totalul celor chestionaţi au recunoscut că au dificultăţi în a înţelege majoritatea termenilor şi produselor oferite de bănci sau alte instituţii are oferă creditare.

Potrivit realizatorilor raportului de specialitate, aceste rezultate oferă o perspectivă mai clară asupra nivelului de educaţie financiară şi evidenţiază necesitatea continuării unei comunicări eficiente şi clare în relaţia cu clienţii, contribuind astfel la transformarea sectorului financiar printr-o abordare centrată pe client.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de o mie de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani,

Exact Business Solutions - Research & Consulting este un una dintre agenţiile locale de top, cu experienţă de peste 15 ani în cercetare de piaţă şi servicii de consultanţă.

România stă prost la educație în general

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat din România a înregistrat un declin îngrijorător în ultimele două decenii, conform datelor recente publicate de Ministerul Educației. Dacă la începutul anilor 2000, rata de promovare depășea frecvent pragul de 80%, astăzi, procentul tinerilor care reușesc să obțină diploma de bacalaureat a scăzut semnificativ, cu medii naționale care se învârt în jurul valorii de 60-65%.

Factori determinanți pentru scăderea promovabilității

Unul dintre principalii factori care au contribuit la această scădere este modificarea criteriilor de evaluare și supraveghere în cadrul examenului. Introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen începând cu anul 2011 a redus semnificativ posibilitatea de fraudare, fapt ce a scos la iveală nivelul real de pregătire al elevilor. Rata de promovabilitate a scăzut dramatic, de la peste 70% în 2010, la doar 45% în 2011.

Pe lângă înăsprirea condițiilor de examinare, sistemul educațional românesc s-a confruntat cu o serie de probleme care au contribuit la acest declin. Învățământul românesc suferă de o subfinanțare cronică, lipsa resurselor și infrastructurii adecvate afectând direct calitatea educației oferite. Mulți profesori sunt insuficient motivați din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă precare, iar acest lucru se reflectă în performanțele elevilor.

În plus, reforma curriculară s-a dovedit adesea incoerentă și lipsită de direcție, cu programe școlare care fie au fost suprasolicitante, fie nu au răspuns nevoilor reale ale elevilor și ale pieței muncii. De asemenea, lipsa consilierii educaționale eficiente și a orientării vocaționale a condus la un număr mare de tineri care nu își găsesc locul în sistemul educațional, crescând astfel rata abandonului școlar.

Consecințele sociale și economice ale scăderii promovabilității

Scăderea promovabilității la bacalaureat are implicații majore atât pe plan social, cât și economic. Tinerii care nu promovează examenul maturității se confruntă cu dificultăți semnificative în accesarea oportunităților de învățământ superior și, implicit, a unui loc de muncă bine plătit. Acest lucru duce la creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor și la o migrație accentuată către alte țări, în căutarea unor condiții mai bune de viață.

În contextul unei economii globale competitive, lipsa unui număr suficient de absolvenți bine pregătiți afectează negativ piața muncii din România, limitând capacitatea țării de a atrage investiții străine și de a dezvolta sectoare economice avansate.

Perspective pentru viitor

În fața acestei situații, este evidentă necesitatea unor reforme profunde și coerente în sistemul educațional românesc. Creșterea finanțării educației, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesori și adaptarea programelor școlare la nevoile actuale ale societății și economiei sunt esențiale pentru a îmbunătăți rata de promovabilitate la bacalaureat.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită dezvoltării competențelor elevilor, nu doar pentru a-i pregăti să treacă un examen, ci pentru a le asigura un viitor profesional solid și împlinitor. Acest lucru implică nu doar investiții în infrastructură și resurse educaționale, ci și o schimbare de mentalitate la nivelul întregului sistem educațional.

În concluzie, scăderea continuă a ratei de promovabilitate la bacalaureat în ultimii douăzeci de ani reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga societate românească. Fără intervenții rapide și eficiente, generațiile viitoare riscă să fie și mai dezavantajate, iar consecințele pentru dezvoltarea pe termen lung a României ar putea fi grave.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.