În primele nouă luni ale anului 2024, un număr de 59.056 de firme au fost radiate la nivel național, arată cifrele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Această creștere reflectă tendințele economice și dificultățile întâmpinate de întreprinderi în diverse sectoare de activitate.

Capitala, în fruntea tuturor 

Cele mai multe radieri s-au înregistrat în municipiul București, cu un total de 9.089 de firme radiate, ceea ce reprezintă o creștere de 15,05% comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2023. Pe lângă București, alte județe au avut valori ridicate în ceea ce privește numărul de firme care și-au încetat activitatea, printre acestea numărându-se Cluj, cu 2.935 de radieri (o creștere de 24,79%), Timiș (2.390, +13,43%), Constanța (2.282, +5,84%) și Iași (2.089, +19,3%). În Ilfov, de asemenea, numărul firmelor radiate a crescut semnificativ, ajungând la 2.019, ceea ce înseamnă un plus de 24,02% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Dâmbovița a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri procentuale, cu 2.226 de firme radiate, însemnând o majorare de 72,16%, indicând o accelerare a procesului de retragere a companiilor din activitate în această zonă.

Județele cu cele mai puține radieri

La polul opus, în județele cu cele mai puține radieri de firme, valorile au fost semnificativ mai mici, dar totuși în creștere față de anul trecut. Ialomița a raportat 398 de radieri, o creștere de 38,19%, urmată de Călărași, cu 400 radieri (+2,56%), Giurgiu cu 427 (+14,17%), Teleorman cu 464 (+7,16%) și Covasna cu 476 (+36,39%).

Cele mai mari creșteri în județele Harghita, Dâmbovița și Maramureș
Creșterile procentuale cele mai semnificative au fost raportate în județele Harghita, cu un avans de 79,05%, Dâmbovița, cu 72,16%, și Maramureș, unde numărul de radieri a crescut cu 69,62%. Aceste procente indică o dinamică accentuată a retragerilor în aceste județe, unde mediul economic local a devenit tot mai dificil pentru multe firme.

Este de remarcat faptul că, în primele trei trimestre ale anului, nu a existat niciun județ în care să se fi înregistrat o scădere a numărului de radieri, ceea ce sugerează o tendință generalizată la nivel național de încetare a activităților în rândul companiilor mici și mijlocii.

Domeniile de activitate afectate

Cele mai afectate sectoare economice au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și reparațiile de autovehicule și motociclete, care au totalizat 13.506 radieri, o creștere de 12,28% față de perioada similară a anului 2023. Pe locul doi se situează sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, cu 6.450 de radieri, reprezentând o creștere spectaculoasă de 80,02%.

Un alt domeniu afectat a fost cel al activităților profesionale, științifice și tehnice, unde au fost consemnate 5.049 de radieri, în creștere cu 20,85% față de anul precedent. Aceste date arată că și sectoarele economice care, teoretic, ar trebui să fie mai puțin vulnerabile la fluctuațiile economice au înregistrat dificultăți.

Situația din luna septembrie

În luna septembrie a anului curent, au fost înregistrate 4.804 radieri la nivel național. Capitala a continuat să fie pe primul loc, cu 616 de firme radiate, iar județele Cluj (232), Timiș (219), Iași (206) și Constanța (202) au urmat în clasament. Această situație indică o tendință de accelerare a radierilor în anumite județe, subliniind presiunea economică persistentă.

Datele oferite de ONRC evidențiază dificultățile întâmpinate de companiile românești în menținerea activității, în contextul economic actual. Creșterea numărului de radieri poate reflecta atât o nevoie de adaptare a mediului de afaceri, cât și un indiciu al provocărilor întâmpinate în diverse domenii economice din țară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.