Serviciile de permanență și intervenție în incidentele provocate de urși au generat costuri certificate de peste 22,5 milioane de lei în perioada 2022-2026, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la solicitarea DCBusiness.
Aproximativ două treimi din întreaga sumă au fost înregistrate de Garda Forestieră Brașov, care are în competență județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Deși autoritățile cunosc valoarea totală a documentațiilor, Ministerul Mediului recunoaște că nu poate prezenta o situație completă și verificabilă a banilor cheltuiți pentru fiecare tip de intervenție. În consecință, nu se știe cât a costat efectiv alungarea urșilor, cât s-a plătit pentru relocări și cât au primit gestionarii fondurilor cinegetice pentru împușcarea animalelor.
DCBusiness a cerut Ministerului Mediului situația sumelor achitate în ultimii cinci ani pentru serviciile de permanență, alungare, tranchilizare, relocare, eutanasiere și împușcare.
Datele comunicate de gărzile forestiere arată următoarea evoluție:
Valoarea din 2025, ultimul an complet prezentat, a fost cu aproximativ 66% mai mare decât cea din 2022. Față de 2024, creșterea a fost de circa 41%.
Pentru 2026 sunt prezentate costuri de aproape 2,2 milioane de lei, însă ministerul nu precizează în răspuns până la ce dată au fost centralizate documentațiile. Răspunsul oficial a fost transmis în luna august, astfel că valoarea nu poate fi comparată direct cu sumele aferente anilor întregi.
Există și o diferență importantă între ceea ce a solicitat DCBusiness și informația furnizată de minister. Întrebarea viza sumele efectiv achitate, dar tabelul transmis conține „sumele certificate” de gărzile forestiere.
Certificarea documentației reprezintă verificarea actelor depuse în vederea decontării, dar nu demonstrează automat că fiecare sumă a fost și plătită până la data raportării.
Cele mai mari costuri au fost înregistrate de Garda Forestieră Brașov: 15,15 milioane de lei între 2022 și 2026.
Suma reprezintă aproximativ 67,3% din totalul național comunicat de minister. Garda Forestieră Brașov nu acoperă doar județul Brașov, ci și județele Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu - unele dintre zonele cu cele mai mari densități estimate de urși și cu numeroase conflicte între animale și oameni.
Pe locul al doilea se află Garda Forestieră Ploiești, cu aproape 2,94 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 13% din total.
Urmează:
Primele două structuri, Brașov și Ploiești, concentrează împreună peste 80% din valoarea tuturor documentațiilor certificate la nivel național.
Costurile intervențiilor sunt stabilite prin Ordinul ministrului Mediului nr. 1.415/2021, la tarife standard, la care se adaugă TVA, după caz.
Sistemul permite unităților administrativ-teritoriale să încheie contracte pentru serviciile de permanență și intervenție cu gestionarul fondului cinegetic și cu un medic veterinar.
Pot fi decontate servicii precum:
Pentru tranchilizarea și relocarea ori împușcarea unui urs în cadrul unei intervenții imediate nu este necesară obținerea prealabilă a unei autorizații de recoltare sau capturare.
Alegerea metodei îi aparține conducătorului echipei de intervenție, adică primarului sau viceprimarului, după consultarea membrilor echipei. Împușcarea este efectuată de personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic sau al Gărzii Forestiere. Cadrul intervențiilor este stabilit prin OUG 81/2021.
Deși a transmis valoarea totală a documentațiilor, Ministerul Mediului nu a putut arăta ce s-a cumpărat concret cu cele 22,5 milioane de lei.
Instituția explică lipsa datelor prin modificarea mecanismului de decontare.
În vechiul sistem, gărzile forestiere certificau documentațiile și le transmiteau Ministerului Mediului, care efectua decontarea către unitățile administrativ-teritoriale. În sistemul actual, costurile sunt decontate direct de gărzile forestiere, în limita tarifelor standard și pe baza documentelor justificative depuse de autoritățile locale.
Documentele din perioada în care plata era efectuată de minister au fost trimise instituției centrale împreună cu actele justificative. Din acest motiv, gărzile forestiere au putut furniza numai valoarea totală anuală.
„Gărzile forestiere teritoriale au putut comunica valoarea totală anuală a sumelor certificate, fără a putea asigura, în mod complet și verificabil, defalcarea acestora pentru fiecare tip de intervenție”, recunoaște Ministerul Mediului.
Această lipsă a defalcării împiedică evaluarea eficienței cheltuielilor. Nu se poate stabili, pe baza răspunsului:
Ministerul publică un registru al intervențiilor, însă acesta nu rezolvă problema urmăririi banilor. Fără legătura dintre fiecare incident, metoda aplicată, documentele justificative și suma decontată, nu poate fi verificat ce rezultate au produs cele 22,5 milioane de lei.
Lipsa datelor financiare defalcate devine cu atât mai importantă cu cât Ministerul Mediului susține că relocarea urșilor habituați nu este eficientă în aproximativ 90% dintre cazuri.
„Din datele deținute de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în aproximativ 90% din cazuri, relocarea exemplarelor de urs habituate pe teritoriul altor fonduri cinegetice nu reprezintă o soluție eficientă de gestionare a problemelor cauzate de aceste animale sălbatice”, se arată în răspuns.
Ministerul nu a transmis însă datele care fundamentează procentul. Nu a precizat câți urși au fost relocați în ultimii cinci ani, câți au revenit în localități, câți au fost monitorizați prin colare GPS și care a fost rata lor de supraviețuire.
Instituția nu spune nici câți bani au fost cheltuiți pentru metoda despre care afirmă că eșuează în nouă din zece cazuri.
Mai mult, România nu are un centru destinat urșilor adulți cu comportament problematic. Ministerul menționează doar Centrul de reabilitare din Bălan, județul Harghita, destinat exclusiv puilor rămași fără mamă și reintegrării acestora în habitat.
Separat de costurile intervențiilor, Ministerul Mediului a achitat despăgubiri de 50,84 milioane de lei pentru pagubele produse de urși în perioada 2021-2025.
Sumele prezentate sunt:
Despăgubirile au crescut cu aproximativ 69% între 2021 și 2025.
Răspunsul ministerului prezintă însă două neclarități. Instituția afirmă că datele vizează perioada 2020-2025, dar nu include nicio valoare pentru 2020. De asemenea, sumele indicate pentru 2021 și 2022 sunt identice până la ultimul leu, fără o explicație.
Ministerul nu a răspuns nici la întrebarea privind durata medie dintre depunerea cererii de despăgubire și efectuarea plății.
Costurile intervențiilor și despăgubirile nu trebuie adunate ca și cum ar acoperi aceeași perioadă: primele sunt raportate pentru 2022-2026, iar celelalte pentru 2021-2025. Ele arată însă dimensiunea financiară tot mai mare a conflictelor dintre oameni și urși.
În contrast cu sumele cheltuite pentru intervenții și despăgubiri, numărul sancțiunilor pentru hrănirea urșilor este extrem de redus.
De la introducerea interdicției, în noiembrie 2025, gărzile forestiere teritoriale au aplicat patru amenzi, în valoare totală de 46.500 de lei, și un avertisment.
Garda Forestieră Cluj a aplicat o amendă de 10.000 de lei, iar Garda Forestieră Ploiești a aplicat trei amenzi în valoare totală de 36.500 de lei și un avertisment.
Datele nu includ sancțiunile aplicate de celelalte categorii de agenți constatatori prevăzute de lege. Ministerul nu a prezentat o situație completă, centralizată la nivel național.
În același timp, instituția nu a răspuns întrebărilor privind localitățile în care deșeurile atrag urșii, controalele efectuate asupra platformelor de gunoi, sancțiunile aplicate primăriilor și operatorilor de salubritate sau numărul containerelor anti-urs instalate.
Statul poate spune cât valorează, în mare, documentațiile pentru intervenții și despăgubirile. Nu poate spune însă cât a cheltuit pentru fiecare soluție, dacă relocările plătite din bani publici au funcționat și ce efect au avut măsurile de prevenție iar despre educarea publicului nici nu se pune problema.
