Vorbim despre faptul că angajații au dreptul la securitate și sănătate în muncă, prevederi care se regăsesc în Codul muncii.

"Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare", stipulează Codul muncii.

Angajații pot reclama în instanță nerespectarea cerințelor prevăzute de legea muncii. De pildă, Tribunalului București a dat anul trecut o decizie prin care un angajat al statului a câștigat procesul contra angajatorului său pe tema condițiilor de muncă necorespunzătoare. I s-a recunoscut dreptul la despăgubiri de peste 14.000 de euro, sumă care continuă să crească lunar, până când condițiile de muncă se vor ameliora, scrie avocat.net.

Decizia aceasta constituie un precedent în cazul angajaților care muncesc în condiții improprii precum spații spații neadecvate, cu riscuri pentru sănătatea lor fizică și psihică. Și nu doar pentru salariații statului, ci și pentru cei care lucrează pentru firme private.

Munca la negru. Turcan: S-au dat amenzi, dar ANAF nu colectează suficient

Important de precizat este faptul că angajatul care vrea să-și facă dreptate în instanță nu trebuie să dovedească neapărat că a suferit un prejudiciu fizic, din cauza condițiilor proaste de la locul de muncă, că a ajuns să sufere de o boală profesională, ca să poată obține despăgubiri de la angajator. Potrivit instanței, în speța de mai sus, angajatorul e obligat să prevină apariția unor boli profesionale, așa că nu trebuie să se instaleze efectiv o condiție ce poate fi încadrată ca boală profesională ca să antrenăm cumva răspunderea angajatorului.

"Tribunalul apreciază că nu este necesar ca reclamantul să dovedească instalarea unor asemenea afecțiuni (deși a prezentat un document medical din care rezultă că prezintă deja afecțiuni la nivelul coloanei vertebrale), având în vedere că obligația angajatorului de a asigura condițiile optime de lucru pentru angajații săi are drept scop tocmai prevenirea instalării unor astfel de afecțiuni, iar ignorarea și încălcarea prevederilor legale în domeniu, deși avea cunoștință încă din cursul anului 2015 despre situația biroului 209, fără a face dovada chiar și a faptului că a făcut minime demersuri pentru suplimentarea spațiului de lucru, conduce la concluzia că acestuia aparține culpa în producerea unui eventual prejudiciu moral sau material", a motivat instanța.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.