A fost depusă la Senat pentru dezbateri şi vot o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.
"Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește regulile generale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și permite ajustarea în viitor a vârstei standard de pensionare în raport cu evoluția speranței de viață.
Acest mecanism general nu reglementează însă în mod distinct situația persoanelor care, în cursul vieții active, au fost diagnosticate cu neoplasm malign și care, în pofida bolii și a tratamentelor urmate, au continuat sau au revenit în activitate și au contribuit la sistemul public de pensii.
Un diagnostic oncologic nu își epuizează efectele odată cu finalizarea tratamentului. Chimioterapia, radioterapia, intervențiile chirurgicale, imunoterapia și celelalte forme de tratament pot produce consecințe fizice și psihologice pe termen lung, iar persoanele aflate în remisie pot necesita monitorizare medicală continuă și se pot confrunta cu efecte tardive, afecțiuni asociate sau risc de recidivă.
A aplica fără nicio diferențiere aceleași reguli privind vârsta de pensionare persoanelor care au trecut printr-o asemenea boală și populației generale înseamnă a ignora o situație medicală și socială obiectiv diferită. Prezenta inițiativă urmărește corectarea acestei situații prin instituirea unei măsuri clare de protecție socială", se arată în expunerea de motive a proiectului.
"Cancerul reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din România"
"Potrivit Profilului de țară privind cancerul – România 2025, pentru anul 2022 au fost estimate aproximativ 100.000 de cazuri noi de cancer, iar cancerul reprezintă a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. În același timp, progresele în diagnostic și tratament determină creșterea numărului persoanelor care supraviețuiesc unui diagnostic oncologic și care își continuă activitatea profesională sau revin pe piața muncii.
În acest context, răspunsul statului în domeniul oncologic trebuie să depășească etapa prevenției, diagnosticului și tratamentului și să includă măsuri concrete pentru perioada de după tratament, reintegrarea profesională și asigurarea unei protecții sociale adecvate pe termen lung.
Prezenta propunere legislativă instituie dreptul persoanelor care au fost diagnosticate cu neoplasm malign de a beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu condiția realizării cel puțin a stagiului minim de cotizare contributiv prevăzut de lege. Dreptul se acordă indiferent dacă persoana se află, la data solicitării pensiei, în tratament, sub monitorizare medicală sau în remisie.
Măsura se aplică și persoanelor diagnosticate anterior intrării în vigoare a noilor dispoziții, fără acordarea retroactivă a unor drepturi de pensie. Pensionarea la vârsta de 60 de ani reprezintă un drept, nu o obligație. Persoanele care doresc să își continue activitatea profesională o pot face în condițiile legii", explică iniţiatorii propunerii legislative.
Ce urmăreşte acest demers
Iniţiatorii explică faptul că "stabilirea vârstei de 60 de ani urmărește realizarea unui echilibru între necesitatea unei protecții sociale suplimentare și principiile contributivității și sustenabilității sistemului public de pensii. Diagnosticul oncologic nu conduce la pensionare imediată. Dreptul poate fi exercitat numai la împlinirea vârstei de 60 de ani și cu îndeplinirea condiției privind stagiul minim de cotizare contributiv.
În acest mod, măsura oferă o protecție concretă în ultima parte a vieții active, fără a transforma diagnosticul oncologic într-un mecanism de pensionare la o vârstă nejustificat de redusă. Totodată, stabilirea unei limite de 60 de ani protejează această categorie de eventualele majorări viitoare ale vârstei standard de pensionare determinate de evoluția speranței generale de viață".
