Un răspuns la această întrebare îl regăsim într-un articol al publicației Avocatnet, care explică în detaliu ce anume trebuie să ia în considerare un angajator când eliberează o adeverință de vechime salariatului său. 

Conform legislației în vigoare, vechimea în muncă și specialitate, după caz, poate fi dovedită pentru perioadele anterioare anului 2011 cu ajutorul carnetului de muncă sau cartea de muncă și cu adeverințele eliberate de fiecare angajator, alături de extrasul din registrul electronic de evidență a salariaților pentru perioada ulterioară.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 500 din 2011, abrogată de HG 905/2017, a fost introdusă obligația angajatorului de a elibera salariatului, la încetarea contractului individual de muncă, o adeverință din care să reiasă activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate. Obligație preluată și de HG 905. 

Dar nici unul dintre cele două documente nu precizează dacă perioada deja înscrisă în carnetul de muncă și care, în principiu, ar trebui să se regăsească în baza de date a instituției care administrează sistemul public de pensii, trebuie menționată sau nu în respectivele adeverințe. O situție cu care se confruntă și care trebuie lămurită în special pentru angajații care au lucrat la același loc de muncă înainte și după desființarea cărților de muncă. 

Potrivit art. 7, alin. (5) din HG 905/2017 adeverința de vechime trebuie să cuprindă întreaga perioadă a raportului juridic de muncă, nefiind precizat faptul că se referă exclusiv la perioada ulterioară anului 2011: „La încetarea activității salariatului, angajatorii au obligația să îi elibereze acestuia o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și un extras din registru”.

Ce înseamnă acest lucru? Că în adeverințele în cauză vor fi trecute toate datele privind activitatea salariatului în respectiva unitate, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, iar extrasul din registru va cuprinde exclusiv datele înregistrate în acesta, iar pentru perioadele anterioare dovada se face cu carnetul de muncă.

Citește și Pensionare 2022. Concediile care reprezintă vechime în muncă

Vechimea în muncă înseamnă, de fapt, stagiul de cotizare pentru pensie. Conform legislației în vigoare, în cazul salariaților care lucrează cu contract de muncă, se cotizează automat pentru pensie. Contribuție care se plătește inclusiv în perioadele în care angajatul se află în anumite concedii. 

1. Concediul legal de odihnă

Fiecare salariat are dreptul la cel puțin 20 de zile libere, conform Codului muncii, iar perioada de concediu este calculată la stagiul de cotizare. 

"Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă", prevede Codul muncii. Așadar, concediile fără plată sunt cele care nu se vor lua în calcul pentru vechimea în muncă, dar nu cele de odihnă. Citește mai departe AICI

Citește și Noua Lege a pensiilor vine cu MODIFICĂRI foarte importante. Despre ce este vorba

Printre aceste modificări se va regăsi și o nouă formulă de calcul a pensiilor, o formulă pentru echitate. În acest sens, se vorbește și despre un nou prag de cotizare, substanțial mai coborât de cel actual. Concret, persoanele care au muncit 10 ani sau peste 10 ani ar putea primi, conform informațiilor obținute de Antena3, o pensie egală cu 40% procente din salariul minim brut pe țară la momentul ieșirii la pensie, procent care, pentru cei care au cotizat 15 ani, crește la 45 de procente din salariul minim brut pe țară de la momentul ieșirii la pensie. 

Cum este cu vechimea în muncă

În același timp, românii vor putea cumpăra, până în august 2023, vechime în muncă pentru a-și rotunji veniturile la pensie. Se pare că acesta va fi ultimul termen.... Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.