România se distinge, probabil, ca singura țară care are sistemul său de pensii publice stabilit în conformitate cu nu mai puțin de 4 legi distincte, legi care au în același timp efect asupra valorii pensiilor aflate în plată. Acestea sunt Legea Nr. 3/1977, Legea 19/2000, Legea 263/2010 și legea "nouă" 127/2019. Acum vom explora cum a devenit posibil acest scenariu complex.
Legea Nr. 3/1977, după cum ați citit corect, continuă să influențeze stabilirea condițiilor de pensionare. De exemplu, pentru cei care au realizat stagiul de cotizare în condiții de grupa I-a sau a II-a înainte de 01.04.2001, se acordă o perioadă suplimentară de 3 luni pentru fiecare an în grupa a II-a și 6 luni pentru fiecare an în grupa a I-a, cu condiția ca aceștia să fi contribuit minim 5 ani în fiecare dintre aceste situații, conform articolului 16 din legea menționată. Vom explora mai departe modul în care această lege creează obstacole pentru o anumită categorie de pensionari.
Legea 19/2000 a introdus noile formule de calcul care iau în considerare veniturile brute lunare pe întreaga durată a carierei profesionale, stabilind totodată stagiul complet de cotizare care a crescut treptat atât pentru femei, cât și pentru bărbați, precum și vârsta standard de pensionare. De asemenea, această lege a păstrat, conform articolului 160, condițiile stabilite prin Legea Nr. 3/1977 pentru acordarea vechimii pentru cei care au desfășurat activități în grupurile superioare.
Legea 263/2010 este cunoscută ca "legea pensiilor în curs," care a menținut, de asemenea, prin articolul 16, aceleași condiții pentru acordarea sporului de vechime prevăzut în 1977, precum și stagiile complete de cotizare incluse în deciziile de pensionare din Legea Nr. 3/1977 și Legea 19/2000 pentru cei care au primit decizii de pensionare pentru limită de vârstă.
Legea 127/2019 a determinat valoarea punctului de pensie și perioada în care pensiile eliberate astăzi pot fi anulate sau contestate în instanță.
Deciziile Curții Constituționale care au reevaluat articolul 170 din Legea 263/2010 au avut cel mai mare impact asupra valorii pensiilor actuale. Articolul 170 stabilește valoarea unui indicator de corecție care se aplică punctajului realizat de asigurați, majorându-l în funcție de data emiterii deciziei de pensionare, cu valori cuprinse între 6% (în 2013) și 41% (din 2020 încoace).
Aplicarea acestui indicator de corecție avea o condiție: "o singură dată la înscrierea inițială la pensie". Cu toate acestea, această "înscriere inițială la pensie" a generat interpretări diverse și multe nedreptăți observate de către cei care au trecut de la pensia anticipată, parțială sau de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, constatând că calculul valorii pensiilor lor nu includea acest indicator de corecție (majorare).
Prin două decizii ale Curții Constituționale a României, 702/2019 și 670/2021, a fost restabilită dreptatea pentru două categorii de pensionari: cei care au obținut pensii de invaliditate conform Legii 19/2000 și au trecut la pensia pentru limită de vârstă după 2010, precum și pentru pensionarii care au trecut de la pensia anticipată/parțială la pensia pentru limită de vârstă după 2010.
Cu toate acestea, pentru pensionarii care au fost în pensie de incapacitate de muncă (invaliditate) conform Legii Nr. 3/1977 și au trecut la pensia pentru limită de vârstă după 2010, instituțiile de pensii nu au acționat în mod clar. Deși toate pensiile de invaliditate emise conform Legii Nr. 3/1977 au fost recalculate și transformate în pensii de invaliditate conform Legii 19/2000, nu s-a considerat necesară aplicarea indicatorului de corecție.
Astfel, prin Decizia Curții Constituționale Nr. 213 din 20 aprilie 2023, s-a confirmat faptul că prima Decizie a CCR Nr. 702/2019 avea temei juridic și pentru pensionarii care au primit pensii de invaliditate înainte de 2000 și au trecut la pensia pentru limită de vârstă. Concluzia a fost că această categorie de pensionari ar trebui să beneficieze și de indicatorul de corecție, astfel eliminându-se discriminarea față de pensionarii care au primit pensii de invaliditate după 2010. Prin această decizie, Curtea a realizat o comparație între persoanele eligibile pentru pensie de invaliditate în regimul Legii Nr. 3/1977 și Legii Nr. 19/2000, constatând că sunt în aceeași situație și ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.