"Diversificarea surselor de venit la pensie a reprezentat o temă de interes în ultimii 10 ani, odată cu înfiinţarea fondurilor de pensii private, pilon II şi pilon III, iar subiectul merită să fie revăzut şi argumentat, din perspectiva adoptării cadrului legal ce reglementează funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale, care completează sistemul pensiilor private cu o nouă componentă. Pe lângă elaborarea legislaţiei secundare, ASF a propus un set de facilităţi fiscale de care să beneficieze angajatorii care doresc înfiinţarea unui fond de pensii ocupaţionale. În condiţiile schimbării structurii de vârstă a populaţiei, datorate creşterii speranţei de viaţă şi scăderii natalităţii, tendinţă care se va menţine în următoarele decenii, sistemului de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent şi îndestulător. Soluţia adoptată la nivel internaţional pentru eliminarea dependenţei exclusive de pensia de stat a constat în promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat. Fondurilor de pensii private, atât cele obligatorii, dar în special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei şi va contribui la reducerea diferenţei între venitul din salariu şi venitul din pensie", a explicat Armeanu.

În viziunea oficialului ASF, dezvoltarea segmentului pensiilor facultative (Pilon III) şi ocupaţionale (Pilon IV) poate avea loc dacă se modifică şi comportamentul de economisire al populaţiei.

"Creşterea componentei pensiilor facultative atât cele personale, pilon III, cât şi cele ocupaţionale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire şi prin redirecţionarea către fondurile de pensii pilon III şi pilon IV a unei părţi din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare. Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma în economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, ţinând cont de raportul supraunitar depozite - credite, economisirea "blocată" în sectorul bancar poate fi valorificată de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare în economie. Această abordare nouă va asigura la nivel macroeconomic dezvoltare sustenabilă, iar la nivel individual securitate şi bunăstare financiară la pensie. Spre deosebire de fondurile de pensii pilon II şi pilon III, funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale, pilon IV, se bazează pe implicarea angajatorului, în calitate de iniţiator al unei scheme de pensii ocupaţionale pentru angajaţii proprii, în virtutea faptului că achită contribuţii la un fond de pensii ocupaţionale. Acesta dispune de o anumită flexibilitate cu privire la tipul schemei pe care o propune, cu contribuţii definite sau contribuţii definite cu garanţii, precum şi cu privire la stabilirea cuantumului contribuţiilor, care poate diferi în funcţie de criterii precum vechimea, funcţia deţinută şi, drepturile salariale.", a spus vicepreşedintele ASF.

Citește și Stagiu de cotizare. Contractul care îți asigură pensia corectă

Acesta a adăugat că, suplimentar faţă de angajator, salariaţii pot contribui la acelaşi fond de pensii ocupaţionale în limita a o treime din salariul brut, "pentru o creştere mai accentuată a valorii activului personal şi implicit a cuantumului viitoarei pensii".

"Angajaţii, participanţi la un anumit fond au posibilitatea de transfer a activului personal la un alt fond, în cazul schimbării angajatorului, sau la un fond de pensii facultative, totodată fiind permisă păstrarea activelor la mai multe fonduri, urmând a fi cumulate la momentul deschiderii dreptului la pensie. Angajatorii de tipul întreprinderilor mici si mijlocii, pentru care înfiinţarea unui fond de pensii nu este eficienta din punct de vedere al costurilor de administrare, pot contribui pentru angajaţilor proprii la un fond de pensii ocupaţionale deja existent, în cazul în care accepta condiţiile respectivei schemei de pensii", a menţionat Dan Armeanu.

Conform vicepreşedintelui ASF, atractivitatea angajatorilor poate creşte dacă acesta dezvoltă oferte de pensii ocupaţionale pentru angajaţi.

"Oferirea de pensii ocupaţionale va contribui la creşterea atractivităţii angajatorului şi la consolidarea relaţiei angajator - angajat, contribuţia la fond fiind un factor de retenţie şi fidelizare al angajaţilor, angajatorul având posibilitatea de a aplica clauza de vesting, prin care poate amâna cu maxim 3 ani data dobândirii de către angajat a dreptului de proprietate asupra activului la fond obţinut în urma contribuţiilor plătite de angajator. Din perspectiva angajatorului avantajele rezidă în stabilitatea crescută a personalului şi costuri reduse de selectare şi training a unor noi salariaţi. Posibilitatea de a diferenţia nivelul contribuţie plătite de angajator reprezintă şi o modalitate de motivare şi recompensare a salariaţilor, aceştia la rândul lor fiind interesaţi să crească productivitatea şi totodată profitabilitatea întreprinderii, astfel încât aceasta să-şi menţină capacitatea financiară pentru a contribui la fondul de pensii ocupaţionale", a susţinut reprezentantul autorităţii de reglementare.

Citește și Dosarul de pensie. Ultimă modificare anunțată de CNPP

Armeanu a punctat faptul că, în prezent, activele investite în economia reală din România se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de euro, ceea ce susţine "creşterea economică sustenabilă pentru atingerea nivelul de convergenţă cu alte economii din cadrul Uniunii Europene".

"Beneficiile fondurilor de pensii private depăşesc cadrul relaţiei de muncă şi se răsfrâng la nivelul întregii economii, din perspectiva faptului că acestea reprezintă o sursă de finanţare pe termen lung a întreprinderilor, prin intermediul cărora contribuţiile se transformă în investiţii. Impactul economic al fondurilor de pensii nu poate fi neglijat, luând în considerare faptul că în prezent activele investite în economia reală se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de euro, bani care susţin creşterea economică sustenabilă pentru atingerea nivelul de convergenţă cu alte economii din cadrul UE. Totodată, posibilitatea crescută de finanţare prin intermediul pieţei de capital impulsionează societăţile private să se listeze şi se creează condiţiile propice ca bursa să devină o piaţă financiară competitivă", a afirmat Dan Armeanu.

În acest sens, companiile care intră pe piaţa de capital îşi pot creşte profitabilitatea, iar statul va avea de câştigat prin colectarea de impozite, "venituri care pot fi ulterior investite în infrastructura socială".

"Cu un cost al capitalului mai redus, societăţile respective pot să îşi crească profitabilitatea, ceea ce va conduce la realizarea de venituri mai mari ale statului din impozite, venituri care pot fi ulterior investite în infrastructura socială. În considerarea experienţei dobândite de administratorii de fonduri de pensii administrate privat, s-a diversificat paleta de investiţii a fondurilor, cu investii în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate emise de fonduri sau societăţi care desfăşoară activităţi de dezvoltare şi promovare imobiliare, cu investiţii private de capital, precum şi cu acţiuni şi obligaţiuni emise de societăţile de proiect, ceea ce creează premisa lărgirii universului investiţional", a subliniat vicepreşedintele ASF.

Datele oficiale arată că, în Romania, valoarea activelor totale fondurilor de pensii private au atins 64,5 miliarde lei, în 2019, şi reprezintă aproximativ 6% din PIB în trimestrul III, al aceluiaşi an de referinţă. Comparativ, în Danemarca şi Olanda activele fondurilor de pensii private se apropiau, în 2018, de 200% din PIB, în Elveţia de 126% din PIB, în timp ce în Islanda procentul ajunsese la 150% din PIB. Pe de altă parte, în statele în care sistemele de pensii private s-au dezvoltat mai târziu, acest indicator este sensibil mai scăzut: în Slovenia de aproximativ 7% din PIB, în Slovacia de 11% şi in Estonia de 15% din PIB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.